FFNPQ®

Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire®

Chestionarul Nonverbal de Personalitate Cinci-Factori (FFNPQ®)
 
FFNPQ este forma scurtă, dedicată modelului Big Five, a Chestionarului nonverbal de personalitate (NPQ, Nonverbal Personality Questionnaire)
Categorie: Cod produs: FFNPQ®

Prezentare generala a FFNPQ

Chestionarul Nonverbal de Personalitate în Cinci Factori (Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire, NPQ) este un instrument omnibus, structurat, nonverbal, centrat pe masurarea celor cinci supra-factori de personalitate care constituie baza modelului Big Five: N (Nevrotism, Neuroticism), E (Extraversie, Extraversion), O (Deschidere catre experiente, Openness to Experience), A (Agreabilitate, Agreeableness) si C (Constiinciozitate, Conscientiousness).

FFNPQ este o forma scurta, dedicata modelului Big Five, a Chestionarului nonverbal de personalitate (NPQ, Nonverbal Personality Questionnaire).

Desi FF-NPQ masoara constructe diferite de cele masurate de NPQ, itemii nonverbali reprezinta în mare masura un subset al instrumentului mai larg, fiind o versiune scurta a NPQ. Numai 10 dintre cei 60 itemi FF-NPQ îi sunt specifici, restul regasindu-se si în NPQ. Din acest motiv, FF-NPQ împartaseste cu NPQ principalele caracteristici de design. De exemplu, caietul cu itemi este structurat în acelasi mod cu cel al formei mai lungi, dar contine mai putine pagini. Pagina cu instructiuni a FF-NPQ este esentialmente aceeasi cu cea a NPQ, singurele diferente fiind legate de titlu si numarul de itemi. Caracteristicile cele mai importante ale FF-NPQ coincid asadar cu cele ale NPQ, cel putin în ceea ce priveste originea itemilor, formatul lor, modalitatea de raspuns etc.

Formatul special al FFNPQ

Formatul special al FFNPQ: stimuli figurali Dupa cum se poate observa cu usurinta, NPQ si FF-NPQ sunt chestionare de un tip foarte special, chiar unic, am putea spune. Ceea ce le confera caracteristica de unicitate este faptul ca sunt chestionare non-verbale, itemii lor nu sunt stimuli verbali, afirmatii, întrebari sau adjective, asa cum este tipic pentru mai toate celelalte instrumente psihometrice de evaluare a personalitatii cunoscute în personologie. Dimpotriva, itemii NPQ si ai FF-NPQ constau din ilustratii, asadar din stimuli vizuali. Exista, desigur, si alte instrumente de evaluare a personalitatii ale caror itemi sunt nonverbali, vizuali, figurali, precum testele proiective, de exemplu testul petelor de cerneala Rorschach sau Testul de aperceptie tematica (TAT), testul de frustrare Rosenzveig etc. Ceea ce deosebeste NPQ si FF-NPQ si de aceste alte instrumente nonverbale este faptul ca cele doua chestionare discutate de noi sunt masuri structurate. Aceasta înseamna ca respondentul nu trebuie sa aiba reactii spontane la itemi, ci trebuie sa îsi selecteze reactia la fiecare item nonverbal dintr-o serie de alternative sau optiuni de raspuns. În plus, ele sunt instrumente psihometrice, ceea ce ofera un plus de obiectivitate în evaluare, precum si posibilitatea de a face raportari la diferite categorii de populatie.

Avantajele unei masuri nonverbale de personalitate Printre avantajele importante ale unui instrument structurat de masurare a personalitatii, Paunonen, Jackson & Ashton (2004) amintesc faptul ca nu este necesar un training specializat, costisitor si de lunga durata pentru evaluarea reactiilor subiectului la stimulii chestionarului si pentru scorarea acestuia. Într-adevar, scalele NPQ si FF-NPQ pot fi scorate si de personal nespecializat sau de un computer. Trebuie sa remarcam la acest moment ca un avantaj major al instrumentelor de personalitate nonverbale este faptul ca pot fi folosite fara îngradire în contexte de evaluare si momente în care chestionarele clasice, cu stimuli verbali, nu pot fi folosite. De exemplu, chestionarele nonverbale de personalitate pot fi folosite cu acele categorii de respondenti care au probleme în citirea sau întelegerea itemilor verbali. 

Ele pot fi de asemenea utilizate în evaluarile transculturale, permitând comparatii între subiecti si grupuri apartinând unor spatii culturale diferite. Un alt avantaj al instrumentelor nonverbale se leaga de vârsta subiectilor examinati. Un chestionar clasic de personalitate nu poate fi administrat de exemplu copiilor sub 13-14 ani, nu pentru ca nu ar putea fi principial aplicat lor, ci pentru ca majoritatea itemilor nu au semnificatia scontata pentru acesti subiecti. De exemplu vârsta minima pentru aplicarea CPI / California Psychological Inventory este de 13 ani (Gough, 1987, 1996), pentru aplicarea FPI / Freiburg Personlichkeitsinventar este de 13 ani (Fahrenberg, Hampel & Selg, 2001), pentru aplicarea NEO-PI-R de 14 ani (Costa & McCrae, 1992), pentru aplicarea MBTI, Myers-Briggs Type Indicator de 13 ani (Quenk, 1999) etc. 

Spre deosebire de acestea, NPQ si FF-NPQ pot fi aplicate si la vârste mult scazute, mergând chiar pâna la 7 ani. Nu este de ignorat nici faptul ca pentru chestionarele verbale de personalitate o limita majora în aplicare este nivelul de educatie al respondentului. Persoanele cu nivel foarte scazut de educatie, care au dificultati în citirea sau întelegerea itemilor, nu pot raspunde coerent la itemii unui astfel de chestionar. De cele mai multe ori acest tip de subiecti reprezinta chiar o sursa semnificativa de erori, întrucât cel mai frecvent comportament în cazul întelegerii incomplete, gresite, sau chiar a neîntelegerii unui item, nu este acela al recunoasterii propriilor limite. 

Dimpotriva, subiectul da de cele mai multe ori raspunsuri la întâmplare iar comportamentul este detectat doar de un numar mic de chestionare, care au scale de detectie a distorsiunilor, precum este cazul CPI prin scala Cm (Communality). De asemenea, o categorie care impune o atentie deosebita în cazul evaluarii de personalitate este aceea a persoanelor cu probleme de ordin psihologic cvasi-clinic, care nu pot fi evaluate cu un chestionar verbal. Exemple ar fi persoanele cu dislexie, sau care sufera de deficit de atentie. Un chestionar precum NPQ sau FF-NPQ poate fi mai degraba recomandat în astfel de cazuri decât orice alt fel de chestionar structurat. Sunt binecunoscute, ca un alt exemplu, dificultatile legate de utilizarea în clinica a unora dintre marile inventare asa cum este MMPI dificultati legate tocmai de natura sarcinii si a itemilor, precum si de lungimea acestor inventare. Un alt avantaj important al chestionarelor nonverbale de personalitate este faptul ca ele pot fi folosite în contactul cu orice categorie lingvistica.

În evaluarile cross-culturale sau în acele situatii când sunt evaluate persoane ce fac parte din grupuri ce vorbesc limbi diferite, avantajul unui chestionar precum NPQ sau FF-NPQ este acela ca nu necesita traducere (si cunoastem cu totii cât de laborioasa este traducerea si adaptarea convingatoare a unui chestionar verbal), în acest fel asigurând atât rapiditatea testarii cât si standardizarea acesteia, de vreme ce fiecare subiect se confrunta exact cu aceiasi stimuli, în garantat aceleasi formulare.

Avantajele FFNPQ

Formatul special al FFNPQ: stimuli figurali Dupa cum se poate observa cu usurinta, NPQ si FF-NPQ sunt chestionare de un tip foarte special, chiar unic, am putea spune. Ceea ce le confera caracteristica de unicitate este faptul ca sunt chestionare non-verbale, itemii lor nu sunt stimuli verbali, afirmatii, întrebari sau adjective, asa cum este tipic pentru mai toate celelalte instrumente psihometrice de evaluare a personalitatii cunoscute în personologie. Dimpotriva, itemii NPQ si ai FF-NPQ constau din ilustratii, asadar din stimuli vizuali. Exista, desigur, si alte instrumente de evaluare a personalitatii ale caror itemi sunt nonverbali, vizuali, figurali, precum testele proiective, de exemplu testul petelor de cerneala Rorschach sau Testul de aperceptie tematica (TAT), testul de frustrare Rosenzveig etc.

Ceea ce deosebeste NPQ si FF-NPQ si de aceste alte instrumente nonverbale este faptul ca cele doua chestionare discutate de noi sunt masuri structurate. Aceasta înseamna ca respondentul nu trebuie sa aiba reactii spontane la itemi, ci trebuie sa îsi selecteze reactia la fiecare item nonverbal dintr-o serie de alternative sau optiuni de raspuns. În plus, ele sunt instrumente psihometrice, ceea ce ofera un plus de obiectivitate în evaluare, precum si posibilitatea de a face raportari la diferite categorii de populatie.

Avantajele unei masuri nonverbale de personalitate 
Printre avantajele importante ale unui instrument structurat de masurare a personalitatii, Paunonen, Jackson & Ashton (2004) amintesc faptul ca nu este necesar un training specializat, costisitor si de lunga durata pentru evaluarea reactiilor subiectului la stimulii chestionarului si pentru scorarea acestuia. Într-adevar, scalele NPQ si FF-NPQ pot fi scorate si de personal nespecializat sau de un computer. Trebuie sa remarcam la acest moment ca un avantaj major al instrumentelor de personalitate nonverbale este faptul ca pot fi folosite fara îngradire în contexte de evaluare si momente în care chestionarele clasice, cu stimuli verbali, nu pot fi folosite. 

De exemplu, chestionarele nonverbale de personalitate pot fi folosite cu acele categorii de respondenti care au probleme în citirea sau întelegerea itemilor verbali. Ele pot fi de asemenea utilizate în evaluarile transculturale, permitând comparatii între subiecti si grupuri apartinând unor spatii culturale diferite. Un alt avantaj al instrumentelor nonverbale se leaga de vârsta subiectilor examinati. Un chestionar clasic de personalitate nu poate fi administrat de exemplu copiilor sub 13-14 ani, nu pentru ca nu ar putea fi principial aplicat lor, ci pentru ca majoritatea itemilor nu au semnificatia scontata pentru acesti subiecti. De exemplu vârsta minima pentru aplicarea CPI / California Psychological Inventory este de 13 ani (Gough, 1987, 1996), pentru aplicarea FPI / Freiburg Personlichkeitsinventar este de 13 ani (Fahrenberg, Hampel & Selg, 2001), pentru aplicarea NEO-PI-R de 14 ani (Costa & McCrae, 1992), pentru aplicarea MBTI, Myers-Briggs Type Indicator de 13 ani (Quenk, 1999) etc.

Spre deosebire de acestea, NPQ si FF-NPQ pot fi aplicate si la vârste mult scazute, mergând chiar pâna la 7 ani. Nu este de ignorat nici faptul ca pentru chestionarele verbale de personalitate o limita majora în aplicare este nivelul de educatie al respondentului. Persoanele cu nivel foarte scazut de educatie, care au dificultati în citirea sau întelegerea itemilor, nu pot raspunde coerent la itemii unui astfel de chestionar. De cele mai multe ori acest tip de subiecti reprezinta chiar o sursa semnificativa de erori, întrucât cel mai frecvent comportament în cazul întelegerii incomplete, gresite, sau chiar a neîntelegerii unui item, nu este acela al recunoasterii propriilor limite. 

Dimpotriva, subiectul da de cele mai multe ori raspunsuri la întâmplare iar comportamentul este detectat doar de un numar mic de chestionare, care au scale de detectie a distorsiunilor, precum este cazul CPI prin scala Cm (Communality). De asemenea, o categorie care impune o atentie deosebita în cazul evaluarii de personalitate este aceea a persoanelor cu probleme de ordin psihologic cvasi-clinic, care nu pot fi evaluate cu un chestionar verbal. Exemple ar fi persoanele cu dislexie, sau care sufera de deficit de atentie. Un chestionar precum NPQ sau FF-NPQ poate fi mai degraba recomandat în astfel de cazuri decât orice alt fel de chestionar structurat. Sunt binecunoscute, ca un alt exemplu, dificultatile legate de utilizarea în clinica a unora dintre marile inventare – asa cum este MMPI dificultati legate tocmai de natura sarcinii si a itemilor, precum si de lungimea acestor inventare. 

Un alt avantaj important al chestionarelor nonverbale de personalitate este faptul ca ele pot fi folosite în contactul cu orice categorie lingvistica. În evaluarile cross-culturale sau în acele situatii când sunt evaluate persoane ce fac parte din grupuri ce vorbesc limbi diferite, avantajul unui chestionar precum NPQ sau FF-NPQ este acela ca nu necesita traducere (si cunoastem cu totii cât de laborioasa este traducerea si adaptarea convingatoare a unui chestionar verbal), în acest fel asigurând atât rapiditatea testarii cât si standardizarea acesteia, de vreme ce fiecare subiect se confrunta exact cu aceiasi stimuli, în garantat aceiasi formulare.

-
Abreviere FFNPQ
Data publicării 2004
Populația vizată copii, adolescenți și adulți
Forma de administrare Individuală/ Grup, Autoevaluare
Vârsta peste 11 ani
Volumul eșantionului 1800
Calificarea necesară B
Durată 10 minute
Tipul itemilor itemi tip imagine, scorabili pe o scală Likert cu 7 puncte
Numărul itemilor 60 de itemi

Sampo V. Paunonen, Ph.D.

Sampo V. Paunonen este profesor al Departementului de Psihologie al Universitatii de Vest din Ontario (University of Western Ontario), unde si-a obtinut si doctoratul.

Interesele sale de cercetare cuprind preponderen: (a) studii ce tin de determinantii si acuratetea, respectiv erorile si distorsiunile ce apar in cadrul evaluarii de personalitate si a predictiilor comportamentale subsecvente; (b) construirea de instrumente pentru evaluarea de personalitate, care sa poata fi utilizate in studiile multiculturale; (c) personologie si modelul Big Five; (d) statistica multi-variata, in special aplicatiile tehnicilor Monte Carlo in evaluarea metodelor statistice multivariate.

Douglas N. Jackson, Ph.D.

Douglas N. Jackson este unul dintre cei mai prestigiosi psihometricieni și autori de teste din istoria modernă a psihologiei. Este autorul a numeroase teste psihologice și chestionare de personalitate, psihopatologie, abilități intelectuale și interese de carieră. A publicat de asemenea mult în psihologie, într-o varietate de arii de interes, incluzând analiză multivariată, psihometrie, administrarea și interpretarea testelor pe calculator, erorile de răspuns și distorsiunile în evaluarea personalității, natura inteligenței, conformismul social, personalitatea și performanța muncii, măsurarea interesului pentru carieră, evaluarea performanței la slujbă, stilurile cognitive și de personalitate. A publicat mai mult de 150 articole în reviste de renume și nenumărate capitole de carte. A participat la editarea câtorva prestigioase reviste psihologice. Numeroși foști studenți ai lui Douglas Jackson au devenit personalități în domeniu, care au contribuit ulterior serios la literatura de cercetare.

Recunoașterea capacității sale științifice lui din partea comunității internaționale de psihlogi a fost unanimă. Douglas Jackson a fost președintele Comitetului pentru Testare și Evaluare Psihologica al APA. A fost de asemenea ales ca președinte al Diviziei de Măsurare, Evaluare și Statistică a APA și a Societății pentru cercetare comportamentală multivariată. A fost de asemenea delegatul din partea APA la ITC și membru în consiliul executiv al acestei prestigioase instituții.

Printre cele mai cunoscute teste psihologice publicate de el se numară PRF (Personality research Form), JVIS (Jackson Vocational Interest Survey), SWS (Survey of Work Styles), JPI (Jackson Personality Inventory), CDI (Career Directions Inventory, dezvoltat împreună cu Connie Marshall), AIA (Ashland Interest Assessment), BPI (Basic Personality Inventory), MAB (Multidimensional Aptitude Battery), precum și si cele create în colaborare cu Sampo V. Paunonen și Michael C. Ashton, NPQ (Nonverbal Personality Questionnaire) și FF-NPQ (Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire).

Michael C. Ashton, Ph.D.

Michael C. Ashton este profesor asociat la Brock University in Canada, unde a devenit activ dupa obtinerea doctoratului in psihologie la University of Western Ontario.

Interesele sale de cercetare cuprind in special personologia, masurarea personalitatii si psihologia sociala.

In mod deosebit este interesat de caracteristicile si structura personalitatii, de variatiile in structura de personalitate si dezvoltarea acesteia, de metode si tehnici de evaluare a personalitatii, de problematica validitatii raspunsurilor in evaluarea de personalitate, de legatura dintre personalitate si abilitatile mentale, de atitudinile si valorile politice si de stereotipii si cauzele atribuite ale diferentelor grupale.

Adaptarea FFNPQ în România 

Adaptarea FF-NPQ în România a debutat în anul 2004, cu un studiu corelational între scalele acestui chestionar si scalele NEO-PI-R. Studiul, nepublicat la ora actuala, a fost realizat de catre Iliescu, Nedelcea & Luca cu scopul explicit de a examina validitatea convergenta a FF-NPQ prin recursul la cea mai consacrata masura Big Five din câte exista. Studiul a vizat de asemenea stabilirea unor descriptori de tip adjectival pentru scalele NPQ si FF-NPQ, prin corelarea acestora cu Adjectiv Check List (ACL, Gough & Heilbrun, 1983). Esantionul utilizat a fost format dintr-un numar total de 97 subiecti, studenti. Prezentarea descriptorilor adjectivali pentru scalele FF-NPQ se poate regasi in manual.

Considerații privind validarea 

Studiile realizate cu FFNPQ in Romania au calculat in repetate randuri indicii de corelatie între FF-NPQ si scalele omonime ale NEO-PI-R. Coeficientii de validitate convergenta obtinuti în cadrul esantionului mentionat sunt satisfacatori si, desi ceva mai scazuti decât cei raportati de Paunonen, Jackson & Ashton (2004), sunt totusi plasati la un nivel acceptabil. Acesti indici de validitate sunt cuprinsi între .42 pentru scala N si .59 pentru scala O, cu o medie de .48, valori care demonstreaza un pattern asemanator cu cel obtinut în studiile multiculturale citate anterior. Aceste valori confirma validitatea de construct a FF-NPQ, demonstrând totodata ca masoara fatete ale Big Five usor diferite de cele ale NEO-PI-R. Remarcam de asemenea corelatiile chiar mai mari pe care le are FF-NPQ cu proiectiile celor cinci factori ai Big Five, rezultate din NPQ, forma lunga a chestionarului nonverbal de personalitate, prin agregarea scalelor primare ale acestuia.

Corelatiile sunt cuprinse între .41 pentru nevrotism (N) si .81 pentru agreabilitate (A), cu o medie de .65, toate valorile fiind reprezentative statistic la un prag de probabilitate de p<.01. În acest context, în care datele corelationale pentru esantionul românesc au valorile discutate, la un nivel multumitor si în plus oglindind acelasi pattern probat deja în repetate rânduri de studiile de validare ale FF-NPQ pentru esantioane din diverse medii culturale, consideram FF-NPQ ca fiind un instrument validat convergent pentru România.

Fidelitatea FFNPQ 

Caracteristicile psihometrice ale FF-NPQ au fost examinate pe datele rezultate din esantionul normativ românesc, de N=900 de barbati si N=900 de femei. Se poate observa ca indicii Alpha de consistenta interna pentru cele cinci scale, calculati pe esantionul complet, de N=1800 subiecti, sunt cuprinsi între valorile de .50, pentru agreabilitate (A) si .75, pentru constiinciozitate (C), cu un indice alpha mediu de .68. Aceste valori sunt dovada unei fidelitati foarte bune a FF-NPQ, chiar semnificativ mai ridicate decât este cazul formei lungi, NPQ. 

Desi mai sarace cantitativ decât datele referitoare la NPQ, informatiile descriptive ce tin de fidelitate si valoare psihometrica a FF-NPQ rezultate în urma calculelor pe esantionul normativ românesc confirma valoarea instrumentului, caracterul sau valid si fidel si de asemenea demonstreaza un comportament psihometric similar cu cel avut în cercetarile multi-culturale în care a mai fost folosit.

Manualul românesc al FFNPQ 

Manualul NPQ si FFNPQ este un manual integral romanesc, semnat de Dragos Iliescu, Mihaela Minulescu si Catalin Nedelcea. Este un manual tehnic si interpretativ, de 166 de pagini, care trateaza atat (a) aspecte tehnice, precum fundamentarea teoretica a chestionarelor nonverbale de personalitate, aspecte legate de validitate, fidelitate, etalonare, administrarea testului etc., cat si (b) aspecte interpretative, care tin de interactiunea psihologului cu cele doua chestionare si de interpretarea profilurilor rezultate. Manualul nu este disponibil decat pentru utilizatorii cu licenta, achizitia lui este obligatorie la achizita primei licente pentru un psiholog, ca parte a "Starter Kit"-ului.

Despre autorii manualului românesc al FFNPQ

Dragos Iliescu este doctor în psihologie si conferentiar universitar în cadrul SNSPA Bucuresti. Interesele sale graviteaza în jurul cercetarii aplicate si a psihodiagnosticului, cu trimitere spre sfera psihologiei organizationale, dar si spre cea a psihologiei consumatorului si reclamei. Este managing partner in Testcentral.

Mihaela Minulescu este doctor în psihologie si profesor universitar, autorul unor lucrari de referinta în evaluarea psihologica a personalitatii si în psihotarapia analitica. A tradus si experimentat în România chestionare de tip Big Five, în prezent conduce un colectiv de cercetare pentru construirea unor instrumente de tip Big Five în limba româna fiind în curs de experimentare un instrument pentru populatia adulta si unul pentru perioada adolescentei.

Catalin Nedelcea este absolvent al Facultatii de Psihologie la Universitatea din Bucuresti unde îsi urmeaza si cursurile doctorale si în cadrul careia sustine, ca lector universitar, cursuri de psihodiagnostic, psihoterapie si comunicare. Este implicat în proiecte de dezvoltare de instrumente psihometrice. Conduce din 2004 propria firma de consultanta.

Fii primul care scrie un review

Ai nevoie de mai multe informații?

Ești interesat de anumite produse și îți este necesară descrierea procedurii de achiziție?
Un membru al echipei TestCentral te va ghida, oferindu-ți toate detaliile de care ai nevoie.

Member of the
Giunti Psychometrics International Group

Associate Member of the
European Test Publishers Group

Affiliate Member of
International Test Commission

SUS