⚙️ În perioada 05-30.05.2022, efectuăm modificări la structura site-ului, cu afectarea temporară a experienței utilizatorului. Îți mulțumim pentru înțelegere! ⚙️

TREE

Koch’s Tree Drawing Projective Test

Metoda proiectivă Desenul Arborelui, după Koch - baza originală pentru oricine dorește să se inițieze în această probă, dar și o introducere în teoria generală a fenomenului proiectiv, cu aplicabilitate și pentru alte teste precum testul familiei sau testul persoanei

Categorie: Cod produs: TREE

Ce este Testul Arborelui? 

Testul Arborelui este o metodă proiectivă de suplimentare a diagnozei psihologice a personalității și a stărilor emoționale, prin intermediul realizării desenului unui copac. El este o metodă proiectivă care se adresează copiilor și adolescenților, dar și adulților. Desenul Arborelui permite înțelegerea modului în care respondentul percepe, înțelege și gestionează lumea, cât și surprinderea eventualelor conflicte interioare, a sensibilității, vulnerabilității.

Testul Arborelui este administrat individual, fără limită de timp, cu un instructaj simplu ”Desenează un copac.”. Instructajul prezintă diverse versiuni precum cel elaborat de Renee Stora în care se solicită desenul a patru arbori (non-brazi), după cum urmează: desenează (1) un arbore, (2) un alt arbore, apoi (3) un arbore de vis, unul imaginar și unul care nu există în realitate și (4) desenează un arbore cu ochii închiși. Fiecare reprezintă (1) eu social, profesional, o instanță controlată, (2) eul intim, din medii familiare, (3) dorințele nesatisfăcute, (4) existența unui traumatism cu consecințe persistente.

Testului arborelui, așa cum a fost el elaborat de către psihologul elvețian Karl Koch (1906-1958), este una din principalele probe psihologice utilizate în practica din diverse domenii: educațional, clinic, resurse umane etc.

Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului. 


Cui se adresează și pentru ce este recomandat Testul Arborelui? 

Testul Arborelui este util profesioniștilor din domeniul sănătății cum sunt pediatrii, psihologii clinicieni, psihiatrii, asistenții sociali, dar și celor din domeniul educațional, precum învățători sau educatori, psihologi școlari sau consilieri. Fiind un instrument de clasă B, acesta necesită studii de specialitate și experiență prealabilă în psihologie sau științe asociate. După cum probabil știți deja intuitiv, desenul este și va fi întotdeauna un loc simbolic în care examinații dezvăluie multe despre ei înșiși. 

Desenul poate ajuta profesioniștii din domeniul sănătății să atingă următoarele obiective:

  • să depisteze întârzierea mintală sub forma retardului parțial sau a infantilismului pur,
  • să noteze simptomele regresive sau fixațiile la un anumit stadiu de dezvoltare, degenerescență;
  • să remarce tulburările de gândire sau de atenție (fără a specifica amplitudinea exactă, aspectul psihometric);
  • să evidențieze aspecte nevrotice ale personalității cum ar fi sadismul, agorafobia, nevroza obsesională;
  • să observe trăsături psihotice precum ar fi tendințele depresive sau cele maniacale, schizofrenia;
  • să remarce existența unor traumatisme în istoria examinatului.

Toate aceste aspecte identificate în urma interpretării sunt integrate unor modele teoretice pentru a formula un diagnostic. Utilizând capacitatea testului de-a surprinde un anumit nivel de dezvoltare afectivă și tipul mecanismelor de apărare utilizate în relațiile obiectale, utilizarea sa la anumite intervale de timp poate evidenția sensul evoluției examinatului, acesta constituind aspectul de monitorizare în utilizarea testului.


Care sunt particularitățile Testul Arborelui? 

MANUALUL-REFERINȚĂ. Valoarea manualului este dată de faptul că, deși apărut pentru prima oară în 1949, completat de autor pe parcursul a trei ediții pâna în 1958, el este re-editat și în prezent, regăsindu-se în cataloagele de specialitate ale editurilor internaționale de profil ca fiind textul de referință asupra acestui test. Manualul lui Koch rămâne baza pentru oricine dorește să se inițieze în aceasta probă, dar reprezintă și o introducere în teoria generală a fenomenului proiectiv, cu aplicabilitate și pentru alte teste precum testul familiei, testul persoanei sau testul casei.

COMPLETITUDINE. Sunt trecute în revistă atât elemente interpretative ce țin de simbolistica câmpului grafic (amplasarea), elementele expresiei grafice (calitățile liniilor, coloraturii), raporturi de mărime ale elementelor, precum și posibilele semnificații ale fiecărui element în parte, în funcție de contextul desenului, respectiv al subiectului care desenează. Un aspect distinct îl constituie indicele lui Wittgenstein, cu ajutorul căruia psihologul poate stabili existența unor evenimente traumatice în istoria subiectului și cu destul de multă precizie momentul când acestea au avut loc. Rezultatul interpretării tuturor acestor aspecte se concretizează în depistarea și descrierea caracteristicilor psihopatologice ale subiectului. 

PROIECTIV-METRIC. Testul arborelui are două mari valențe diagnostice: una proiectivă și una metrică, de evaluare a nivelului dezvoltării mintale. Dat fiind accentul pus de autor pe aspectul proiectiv al probei, și evidențierea faptului că există probe dedicate special stabilirii nivelului vârstei mintale, meritul principal al manualului este de a descrie principiile de baza valabile pentru orice probă proiectivă de desen, indiferent de tematica acesteia.

Aspectele evaluate de Testul Arborelui

Prin valabilitatea cvasi-universală a legilor proiectivității, și prin caracterul nespecific al demersului investigativ, testul poate fi utilizat într-o gamă foarte variată de domenii, în principal fiind indicat în:

Domeniul educațional, pentru investigarea unor aspecte precum:

  • maturizarea generală și afectivă;
  • gradul de sociabilitate (estimare empirică non-cantitativă);
  • gradul de integrare a relațiilor cu ceilalți și natura acestor relații;
  • capacitățile adaptative;
  • tipurile de identificare ale subiectului;
  • problemele de adaptare (în special în relaționarea cu cei din jur);

Domeniul clinic și al sănătății, pentru depistarea și cercetarea mai amănunțită în ce privește:

  • organizarea/dezorganizarea personalității;
  • conflictele aferente problematicii oedipiene (rivalitate, dependența, fixații, ambivalență);
  • raportul dintre instanțele personalității (forța/slăbiciunea Eului, asprimea Supra-Eului, intensitatea tendințelor pulsionale) și mecanismele de apărare utilizate în cazul unui dezechilibru existent între acestea;
  • trăsăturile nevrotice: angoasa și tipurile mecanismelor de defensă utilizate, tendințele depresive, agresivitatea, aspectele regresive, problematici sexuale, tendințe obsesionale, ambivalență;
  • tendintele psihotice (calitatea contactului cu realitatea);
  • simptomele de natură psihosomatică.
Abreviere KTDPT, COPAC/ARBORE, TREE
Data publicării 2005
Populația vizată copii, adolescenți și adulți
Forma de administrare Individuală
Vârsta peste 6 ani
Calificarea necesară B
Durată fără limită de timp
Tipul itemilor constă într-o probă de desen liber al unui arbore/copac

Karl Koch

Karl Koch a fost consilier de orientare profesională elvețian și a inventat Testul Baum (al copacului).

Pentru această metodă nu sunt disponibile etaloane, însă redăm cuprinsul manualului.

Cuprins 

Cuvânt-înainte al editorului 

Cuvânt-înainte la ediţia a treia

Abordare culturală a simbolismului arborelui

Introducere

  • Situaţia psihologică în test
  • Arborele şi omul
  • Proiecţia
  • Simbolistica crucii
  • Câmpul de proiecţie după Grünwald
  • Schema analizei unui desen
  • Structura arborelui
  • Simptome primare şi consecutive
  • Indicele lui Wittgenstein

Testul arborelui ca test de dezvoltare

  • Dezvoltarea expresiei grafice
  • Formele primare 
  • Suport statistic
  • Trunchi uniliniar 
  • Ramură uniliniară 
  • Ramură cu linie dublă 
  • Ramuri rectilinii 
  • Ramuri orizontale 
  • Forme-cruce 
  • Decalaje spaţiale
  • Disc solar şi formă-floare 
  • Ramuri implantate în partea de jos 
  • Trunchi închis sus, fără (sau cu puţine) ramificaţii 
  • Trunchiul cu sudură
  • Baza trunchiului pe marginea foii 
  • Baza rectilinie a trunchiului
  • Desene cu mai mulţi arbori

Raporturile de mărime 

  • Înălţimile medii ale trunchiului şi ale coroanei
  • Dispersia medie a înălţimilor trunchiului şi coroanei 
  • Valori centrale ale coeficientului: înălţimea trunchiului/înălţimea coroanei 
  • Suma coeficienţilor: înălţimea trunchiului/înălţimea coroanei, procentual 
  • Accentuarea dimensiunii superioare (coroanei) 
  • Accentuarea dimensiunii inferioare (trunchiului) 
  • Lărgimea coroanei 
  • Raportul dintre lărgimea şi înălţimea coroanei
  • Arborele normal 
  • Desenul cu mâna stângă şi desenul cu mâna dreaptă 
  • Dependenţa de câmpul grafic

Sensul stadiilor de dezvoltare 

  • Contribuţii la studiul regresiei 
  • Simptome regresive 

Cercetări experimentale asupra expresiei grafice

  • Desenul cu linii non+figurative 
  • Experienţe sub hipnoză 

Tehnica de interpretare

  • Formula de instructaj şi materialul testului
  • Impresia globală 
  • Rădăcinile
  • Baza trunchiului 
  • Trunchiul conic 
  • Trunchi B, — semi-trunchi B 
  • Contururile trunchiului 
  • Suprafaţa trunchiului (scoarţa) 
  • Expresia liniei 
  • Îngroşări şi îngustări 
  • Ramuri care se îngroaşă, ramuri cu linii paralele 
  • Arbore sferic 
  • Rămurişul coroanei acoperit de o membrană 
  • Extremităţile ramurilor învelite în baloane de nori 
  • Formaţiuni în arcade în cadrul coroanei 
  • Ramuri în formă de frunze de palmieri 
  • Arbore în spalier (dresaj) 
  • Centrarea 
  • Coroană radială (centrifugă) 
  • Coroană concentrică 
  • Ramuri-tub
  • Coroană în formă de bucle 
  • Coroană mâzgălită (disoluţia formei) 
  • Coordonarea ramurilor
  • Ramuri (şi trunchi) cu linii frânte
  • Trunchi sudat, ramură sudată
  • Forme repetate, etajări succesive 
  • Ramură unghiulară (formă primară)
  • Curburi 
  • Deformări
  • Regularitatea
  • Stereotipii 
  • Trunchi drept, cu linii paralele 
  • Forme drepte şi unghiulare
  • Forme rotunjite
  • Coloraţie închisă
  • Coloraţia închisă a trunchiului 
  • Coroană cu umbre
  • Colorare întunecată a ramurilor 
  • Colorare întunecată a fructelor şi frunzelor
  • Negrul – liniştea eternă 
  • Direcţionare spre partea de sus – direcţionare spre partea de jos 
  • Frunziş atârnând ca un sac 
  • Forme inversate
  • Paranteze decalate una contra celeilalte 
  • Contra-linii 
  • Încrucişarea ramurilor
  • Accentuare spre dreapta, accentuare spre stânga, echilibrul masei 
  • Direcţionarea spre stânga, direcţionarea spre dreapta
  • Trunchi înclinat spre stânga sau spre dreapta 
  • Ţăruşul, propteaua, sprijinul trunchiului, ramuri sprijinite 
  • Ramură ruptă
  • A treia dimensiune (ramuri frontale)
  • Spaţii goale 
  • Coroană aplatizată
  • Finisări 
  • Trecerea de la ramură la crenguţă
  • Forme spinoase şi forme de pumnal
  • Forme inautentice 
  • Schimbare tematică 
  • Organizarea câmpului grafic
  • Peisajul
  • Linia solului 
  • Trunchi pe un deal sau pe o insulă
  • Accesorii
  • Antropomorfisme 
  • Flori 
  • Frunze 
  • Fructe 
  • Fructe libere în spaţiu 
  • Fructe, frunze şi ramuri căzând la pământ sau cazute 
  • Muguri 
  • Abordarea cazurilor-limită

Exemple

Bibliografie

Anexa: Tabele statistice

Fii primul care scrie un review

Ai nevoie de mai multe informații?

Ești interesat de anumite produse și îți este necesară descrierea procedurii de achiziție?
Un membru al echipei TestCentral te va ghida, oferindu-ți toate detaliile de care ai nevoie.

Member of the
Giunti Psychometrics International Group

Associate Member of the
European Test Publishers Group

Affiliate Member of
International Test Commission

SUS