Learning Styles Inventory este un instrument omnibus, structurat, de 69 itemi, care a fost construit pentru a măsura preferințele, temperamentul și stilurile de învățare ale elevilor.
LSI masoara preferintele elevilor pentru 8 stiluri de baza, grupate în 4 perechi de scale: Extravert sau Introvert, Practic sau Imaginativ, Rational sau Sentimental si Organizat sau Flexibil. Fiecare persoana manifesta calitati asociate cu toate cele 8 stiluri, dar oamenii prefera, în general, un stil din fiecare pereche, în detrimentul celuilalt. Calitatile indicate de LSI nu sunt fixe si rigide, ci ele se descriu sub forma preferintelor si înclinatiilor.
Cele 4 scale se leaga de procesul rezolutiv. Acest proces este omniprezent si afecteaza cea mai mare parte a comportamentului nostru. Procesul decizional are patru parti sau dimensiuni: a) de unde obtinem energie; b) la ce tip de informatii suntem atenti; c) felul în care luam decizii; d) daca ne place sa luam decizii.
O persoana poate alege între doua orientari opuse privitor la fiecare scala. Alegerea poate reflecta preferinta persoanei, cerintele unei anumite situatii sau ambele. O persoana poate dobândi energie fie din lumea exterioara, a oamenilor, lucrurilor si evenimentelor (Extravertii), fie din lumea interioara, a gândurilor si ideilor (Introvertii). O persoana observa si participa fie la fapte (Practicii), fie la posibilitati si solutii imaginative (Imaginativii). O persoana poate în primul rând sa ia decizii bazate pe logica si standarde obiective (Rationalii) sau pe un standard personal derivat din credintele si gândurile interioare (Sentimentalii). O persoana poate, fie sa ia decizii (Organizatii) fie sa ramâna deschisa la nou (Flexibilii).
Scorurile pe cele 8 scale se grupeaza si în cele 4 temperamente ale lui Keirsey: Practic-Organizat, Practic-Flexibil, Imaginativ-Rational si Imaginativ-Sentimental. De asemenea, similar MBTI-ului, se interpreteaza grupaje de câte 4 scale, de exemplu: Extravert-Practic-Rational-Organizat, Introvert-Practic-Rational-Organizat, Extravert-Practic-Sentimental-Organizat, Introvert-Practic-Sentimental-Organizat etc.
Concepția care stă la baza construcției LSI
Temperamentul ca importanta diferenta individuala cu impact asupra stilului de învatare al copiilor Copiii sunt capabili sa-si dezvolte cel mai bine aptitudinile si talentele când profesorii, parintii si alti oameni importanti din viata lor sunt toleranti cu diferentele individuale si le vad drept potentiale puncte puternice. Student Style Questionnaire (LSI) nu este un instrument de evaluare a patologiei, slabiciunii sau deficientelor. LSI este conceput pentru a detecta diferentele individuale pe care elevii le transpun în preferintele lor, în temperament si în stilurile personale.
LSI ajuta la identificarea modalitatilor în care elevii prefera sa obtina energie si îndrumare, sa adune si sa încorporeze informatii, sa ia decizii si sa îsi orienteze, în general, viata. LSI masoara preferintele elevilor pentru urmatoarele stiluri: Extravert, Introvert,
Practic, Imaginativ, Rational, Sentimental, Organizat si Flexibil.
Preferintele temperamentale stabilite de inventarul LSI influenteaza modul în care elevii învata, iau decizii, sunt motivati si se evalueaza pe ei si pe ceilalti. Informatiile oferite de LSI ajuta elevii si profesorii, prietenii si familia lor sa înteleaga aceste preferinte si astfel sa creeze mediul, ambianta care sa permita elevilor sa actioneze fara efort si eficient. Strategiile de predare si învatare, metodele de a rezolva problemele personale, tipurile de comunicare si interesele vocationale si academice vor fi mai bine întelese în lumina acestor informatii. Spre deosebire de masurarea abilitatii intelectuale generale, care subliniaza calitati în mare masura rezistente la o dezvoltare semnificativa, evaluarea preferintelor de catre LSI se axeaza pe calitati care sunt modificabile.
Prin efort si dorinta personala, oportunitati si sustinere oamenii pot dobândi o gama larga de calitati pe care altfel nu le-ar dobândi.
LSI ajuta la identificarea modalitatilor în care elevii prefera sa obtina energie si îndrumare, sa adune si sa încorporeze informatii, sa ia decizii si sa îsi orienteze, în general, viata. LSI masoara preferintele elevilor pentru urmatoarele stiluri: Extravert, Introvert,
Practic, Imaginativ, Rational, Sentimental, Organizat si Flexibil.
Preferintele temperamentale stabilite de inventarul LSI influenteaza modul în care elevii învata, iau decizii, sunt motivati si se evalueaza pe ei si pe ceilalti. Informatiile oferite de LSI ajuta elevii si profesorii, prietenii si familia lor sa înteleaga aceste preferinte si astfel sa creeze mediul, ambianta care sa permita elevilor sa actioneze fara efort si eficient. Strategiile de predare si învatare, metodele de a rezolva problemele personale, tipurile de comunicare si interesele vocationale si academice vor fi mai bine întelese în lumina acestor informatii. Spre deosebire de masurarea abilitatii intelectuale generale, care subliniaza calitati în mare masura rezistente la o dezvoltare semnificativa, evaluarea preferintelor de catre LSI se axeaza pe calitati care sunt modificabile.
Prin efort si dorinta personala, oportunitati si sustinere oamenii pot dobândi o gama larga de calitati pe care altfel nu le-ar dobândi.
-
| Abreviere | LSI |
| Data publicării | 2007 |
| Populația vizată | elevi |
| Forma de administrare | Individuală/ Grup, Autoevaluare |
| Vârsta | 8-18 ani |
| Volumul eșantionului | 2400 |
| Calificarea necesară | B |
| Durată | 30 de minute |
| Tipul itemilor | verbali cu 2 variante de răspuns |
| Numărul itemilor | 69 |
Thomas Oakland, Ph.D., ABPP, ABPN
Este profesor al University of Florida Research Foundation, este președinte al International Foundation for Childrens Education, președinte ales al Diviziei de Evaluare Psihologică a International Association of Applied Psychologists și fost președinte al International School Psychology Association și al International Test Commission.
Dr. Oakland a activat ca psiholog și consultant în peste 40 de state și are statutul onorific de profesor de psihologie la Universitatea Iberoamericană din San Jose, Costa Rica și la Universitatea din Hong Kong.
Dr. Oakland este până în prezent autorul sau editorul unui număr impresionant de publicații: opt volume (alte două sunt aflate în lucru), peste 100 de capitole, mai bine de 200 de articole și sapte teste psihologice.
Este certificat ca profesionist în psihologie școlară și neuropsihologie și profesează activ în domeniul psihologiei devianței. Interesele sale se centrează asupra caracteristicilor educaționale ale copiilor și tinerilor, asupra evaluării psihologice, a diversității culturale, a problemelor de ordin internațional în practica psihologică și a profesionalizării psihologiei.
A fost un membru al comitetului APA (APA Task Force) care a dezvoltat actualul cod etic al APA. Dr. Oakland a fost onorat de-a lungul carierei sale cu un număr mare de distincții și premii, dintre care enumerăm doar o parte.
Dr. Oakland a primit Distinguished Service Award din partea Diviziei de Psihologie Școlară a Asociației Psihologilor Americani și din partea Asociației Internaționale pentru Psihologie Școlară, precum și, în 2002, Legend Award din partea Asociatiei Nationale de Psihologie Scolara din Statele Unite. De asemenea, a primit în 2003 premiul APA pentru contribuții majore aduse dezvoltării internaționale a psihologiei.
În 2004 a primit Senior Faculty Distinguished International Educator Award din partea Universității Florida, ca recunoaltere a contribuției sale la internaționalizarea reputației li activității acestei universități.
În plus, Dr. Oakland a primit în 2005 Willard Nelson Lifetime Achievement Award din partea Asociației de Psihologie Școlară din Florida și, în 2006, Lifetime Achievement Award din partea Florida College of Education.
Adaptarea LSI în România
LSI a fost tradus în România în perioada februarie 2004-iunie 2005 de Margareta Dinca, PhD. si Dragos Iliescu, PhD. printr-o procedura care implica traduceri si retroversiuni consecutive. A fost necesar apelul la 5 diade de traducatori, lucrând sub rigorile procedurii double-blind. LSI a fost etalonat în România pe un esantion reprezentativ de copii de N=2400 (1200 fete si 1200 baieti, câte 100 de fete si 100 de baieti pentru fiecare dintre categoriile de vârsta 7-18 ani). Distributia esantionului, raportata la populatia României, asigura reprezentativitatea rezultatelor raportate în urma standardizarii scorurilor brute ale scalelor LSI.
Considerații psihometrice și de fidelitate
Scalele LSI au indici Alpha de consistenta interna mari si plasati evident în zona acceptabila. Scala Extravert-Introvert are indici Alpha cuprinsi între un minim de .65 (9 ani) si .83 (16 ani), cu o mediana de .77. Scala Practic-Imaginativ are indici Alpha cuprinsi între un minim de .53 (7 ani) si .85 (14 ani), cu o mediana de .78. Scala Rational-Emotional are indici Alpha cuprinsi între un minim de .66 (7 si 8 ani) si .79 (15 ani), cu o mediana de .75. Scala Organizat-Flexibil are indici Alpha cuprinsi între un minim de .62 (7 ani) si .81 (17 ani), cu o mediana de .74. Indicii pentru întreg esantionul sunt toti într-o zona foarte buna, cea mai bine formulata scala parând sa fie Practic-Imaginativ (a=.83), urmata de Extraversie-Introversie (a=.77), de Rational-Emotional (a=.75) si, în cele din urma de Organizat-Flexibil (a=.74).
Validitatea chestionarului a fost probata intr-un numar mare de studii si cercetari, pe baza modelului substantiv, propus de Cronbach & Meehl (1955), acesta fiind un model orientat spre construct. Validitatea interna a LSI a fost urmarita cu atentie în faza de generare si testare a itemilor si demonstrata cu prisosinta prin rezultatele foarte bune ale analizelor factoriale, atât ale celor clasice cât si ale analizelor pe pachete de itemi (parcel analysis).
Validitatea externa a LSI a fost evaluata pe baza a trei rute distincte. În primul rând, au fost analizate date provenind de la grupuri contrastante. Grupurile contrastante au fost selectate din esantionul normativ al LSI, pe baza indicatiilor elevilor privind preferintele lor vocationale, convingerile personale si alte calitati. Scorurile fiecarui grup la cele patru scale au fost comparate cu scorurile tuturor celorlalti elevi din esantionul normativ. În al doilea rând, au fost explorate asociatiile convergente între LSI si diverse criterii cu care chestionarul era de asteptat sa demonstreze relatii foarte puternice.
În al treilea rând, au fost explorate asociatiile divergente între LSI si diverse criterii cu care chestionarul era de asteptat sa demonstreze unele relatii de intensitate scazuta.
Suplimentar, a fost investigata atât validitatea convergenta cât si cea divergenta a chestionarului. Studiile de validare convergenta au pus în relatie LSI cu alte chestionare, de temperament, personalitate, valori si interese vocationale (precum MBTI, CPI, VI, JVIS), dar si cu nominalizari comportamentale facute de colegi (peer-nomination). Studiile de validare divergenta au demonstrat lipsa existentei unor relatii intre LSI si diverse instrumente de masurare a aptitudinilor cognitive si a performantei academice, precum CAT, MAT6, WISC-R, Raven SPM.
Validitatea chestionarului a fost probata intr-un numar mare de studii si cercetari, pe baza modelului substantiv, propus de Cronbach & Meehl (1955), acesta fiind un model orientat spre construct. Validitatea interna a LSI a fost urmarita cu atentie în faza de generare si testare a itemilor si demonstrata cu prisosinta prin rezultatele foarte bune ale analizelor factoriale, atât ale celor clasice cât si ale analizelor pe pachete de itemi (parcel analysis).
Validitatea externa a LSI a fost evaluata pe baza a trei rute distincte. În primul rând, au fost analizate date provenind de la grupuri contrastante. Grupurile contrastante au fost selectate din esantionul normativ al LSI, pe baza indicatiilor elevilor privind preferintele lor vocationale, convingerile personale si alte calitati. Scorurile fiecarui grup la cele patru scale au fost comparate cu scorurile tuturor celorlalti elevi din esantionul normativ. În al doilea rând, au fost explorate asociatiile convergente între LSI si diverse criterii cu care chestionarul era de asteptat sa demonstreze relatii foarte puternice.
În al treilea rând, au fost explorate asociatiile divergente între LSI si diverse criterii cu care chestionarul era de asteptat sa demonstreze unele relatii de intensitate scazuta.
Suplimentar, a fost investigata atât validitatea convergenta cât si cea divergenta a chestionarului. Studiile de validare convergenta au pus în relatie LSI cu alte chestionare, de temperament, personalitate, valori si interese vocationale (precum MBTI, CPI, VI, JVIS), dar si cu nominalizari comportamentale facute de colegi (peer-nomination). Studiile de validare divergenta au demonstrat lipsa existentei unor relatii intre LSI si diverse instrumente de masurare a aptitudinilor cognitive si a performantei academice, precum CAT, MAT6, WISC-R, Raven SPM.
Manualul românesc al LSI
Manualul este o traducere si adaptare a manualului original american. Manualul romanesc este semnat de Dragos Iliescu si Margareta Dinca. Este un manual tehnic si interpretativ, de 328 pagini, care trateaza atat (a) aspecte tehnice, precum fundamentarea teoretica a chestionarelor nonverbale de personalitate, aspecte legate de validitate, fidelitate, etalonare, administrarea testului etc., cat si (b) aspecte interpretative, care tin de interactiunea psihologului cu cele doua chestionare si de interpretarea profilurilor rezultate. Manualul nu este disponibil decat pentru utilizatorii cu licenta, achizitia lui este obligatorie la achizita primei licente pentru un psiholog, ca parte a "Starter Kit"-ului.
Despre autorii manualului românesc al LSI
Dragos Iliescu este doctor în psihologie si conferentiar universitar în cadrul SNSPA Bucuresti. Interesele sale graviteaza în jurul cercetarii aplicate si a psihodiagnosticului, cu trimitere spre sfera psihologiei organizationale, dar si spre cea a psihologiei consumatorului si reclamei. Este managing partner in Testcentral.
Margareta Dinca este doctor în psihologie si conferentiar universitar in cadrul Facultatii de Psihologie a Universitatii Titu Maiorescu, facultate in care ocupa si functia de prodecan. Pe langa practica ei activa de psihoterapeut, interesele sale de cercetare graviteaza in jurul unor zone precum psihoterapia cognitiv-comportamentala, psihologia transculturala, psihologia dezvoltarii si metodologia cercetarii in psihologie.
Margareta Dinca este doctor în psihologie si conferentiar universitar in cadrul Facultatii de Psihologie a Universitatii Titu Maiorescu, facultate in care ocupa si functia de prodecan. Pe langa practica ei activa de psihoterapeut, interesele sale de cercetare graviteaza in jurul unor zone precum psihoterapia cognitiv-comportamentala, psihologia transculturala, psihologia dezvoltarii si metodologia cercetarii in psihologie.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review