⚙️ În perioada 05-30.05.2022, efectuăm modificări la structura site-ului, cu afectarea temporară a experienței utilizatorului. Îți mulțumim pentru înțelegere! ⚙️

JSS®

Job Stress Survey®

Chestionarul de Stres Ocupațional (JSS®) - dat fiind că stresul ocupațional afectează productivitatea, determinând absenteism, accidente, fluctuație de personal și probleme de sănătate generate de stres -  identificarea tuturor acestor surse de stres devine primordială în intervenția asupra lor
Categorie: Cod produs: JSS®

Ce este JSS®? 

JSS® este un chestionar care se concentrează asupra aspectelor situaţiilor de lucru care stârnesc în general tensiune la locul de muncă. El este construit ca un test general de măsurare a stresului ocupaţional care poate fi administrat repede şi uşor angajaţilor cu diverse niveluri ocupaţionale dintr-o varietate largă de medii de muncă. Informaţiile furnizate de JSS® pot de asemenea contribui la dezvoltarea şi implementarea intervenţiilor menite să uşureze sau să diminueze efectele negative ale stresului ocupaţional la locul de muncă. 

JSS® evaluează percepţia privind severitatea şi frecvenţa de apariţie a 30 de situaţii stresante la locul de muncă, care sunt întâlnite de către angajaţii. Răspunsurile la fiecare item al JSS identifică sursele generale, semnificative, ale stresului ocupaţional, resimţite atât de angajaţii individuali, cât şi de grupuri (echipe, departamente etc.). Nu există limită de timp pentru completarea JSS®. Însă majoritatea persoanelor examinate termină de completat testul în 15-20 de minute. 

Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului. 


Cui se adresează și pentru ce este recomandat JSS®? 

JSS® este unul dintre cele mai cunoscute instrumente de măsurare a stresului și cu siguranţă cel mai uşor de utilizat chestionar de acest tip în aria auditului de stres ocupaţional sau în domeniul mai larg al diagnozei organizaţionale, fie ea centrată pe stres şi sănătate ocupaţională, fie pe alte concepte, cum ar fi cultura organizaţională sau climatul de muncă. Fiind un instrument de clasă B, acesta poate fi utilizat cu precădere de persoanele care dețin specializare în psihologie sau experiență specifică. 

JSS® se pretează excelent pentru diagnozele sau analizele periodice „clasice” care se desfăşoară în organizaţii pentru măsurarea unor indicatori de funcţionare în aria resurselor umane. Ca atare poate fi utilizat şi de unul singur, dar şi în conjuncţie cu alte instrumente, cum ar fi chestionare sau inventare mai largi. JSS® se pretează însă excelent şi la utilizarea în domenii mai nou apărute, de impact pentru filosofia de business şi integrarea ei strategică la nivel de viziune şi misiune, fiind util de exemplu în programe de responsabilitate corporatistă (CSR). 


Care sunt particularitățile JSS®? 

UTILITATEA SCORURILOR. Scorurile Indicelui de stres, Severităţii şi Frecvenţei pentru fiecare item JSS® oferă informaţii utile la identificarea surselor specifice de stres care sunt cele mai nocive pentru productivitate şi care contribuie la problemele legate de stres ocupaţional. 

COMPARATIVITATEA SCORURILOR. Scorurile Indicelui JSS®, ale scalelor şi subscalelor permit comparaţii ale nivelului de stres pentru diversele grupuri ocupaţionale şi ajută la a determina dacă stresul rezultă din presiunile locului de muncă sau din lipsa sprijinului organizaţional. Scorurile la scalele Indicele stresului ocupaţional, Severitatea stresului şi Frecvenţa stresului, bazate pe toţi cei 30 de itemi ai JSS, oferă o evaluare a nivelului global de stres ocupaţional resimţit de către un angajat sau de către un grup de angajaţi dintr-un anumit mediu de lucru. Subscalele de 10 itemi Presiunea la locul de muncă (JP) şi Lipsa sprijinului organizaţional (LS) oferă informaţii cu privire la impactul acestor categorii majore de situaţii stresante asupra angajaţilor individuali sau a grupurilor de lucru.

Scalele JSS®

JSS® oferă scoruri pentru un număr de 3 indici și 6 dimensiuni corespondente acestora:


Indicele de stres la locul de muncă (Job Stress Index, JS-X) oferă o estimare a nivelului global al stresului ocupațional resimțit de către angajat la locul de muncă;

  • Severitatea stresului (Job Stress Severity, JS-S) se referă la media evaluării severității percepute a celor 30 de situații stresante;
  • Frecvența stresului (Job Stress Frequancy, JS-F) se referă la frecvența apariției celor 30 de situații stresante;


Indicele de presiune a stresului (Job Pressure, JP-X) evaluează nivelul de stres ocupațional care poate fi atribuit muncii în sine;

  • Severitatea presiunii (Job Pressure Severity, JPS) oferă informații în legătură cu nivelul mediu de severitate percepută a celor 10 situații stresante cel mai direct corelate cu presiunea la locul de muncă;
  • Frecvența presiunii (Job Pressure Frequency, JP-F) se referă la frecvența medie a apariției a 10 situații stresante cel mai direct corelate cu presiunea la locul de muncă;


Indicele lipsei de sprijin organizațional (Lack of Organizational Support Index, LS-X) evaluează gradul de stres ocupațional (frecvența combinată cu severitatea) care poate fi atribuit lipsei de sprijin organizațional;

  • Severitatea lipsei de sprijin organizațional (Lack of Organizational Support Severity, LS-S) evaluează nivelul mediu perceput al celor 10 situații stresante cele mai corelate cu lipsa de sprijin organizațional;
  • Frecvența lipsei sprijinului organizațional (Lack of Organizational Support Frequency, LS-F) evaluează frecvența medie a apariției celor 10 situații stresante cel mai direct corelate cu lipsa de sprijin organizațional.
Revizie BUROS DA, in B. S. Plake, J. C. Impara, & R. A. Spies (Eds.), The fifteenth mental measurements yearbook.
Abreviere JSS®
Data publicării 2009
Populația vizată adulți
Forma de administrare Individuală/ Grup, Autoevaluare
Vârsta peste 18 ani
Volumul eșantionului 1200
Calificarea necesară B
Durată 10-15 minute
Tipul itemilor itemi de forma unor situații de muncă, pe o scală de tip Likert cu 9 trepte, incidența situației
Numărul itemilor 30

Charles D. Spielberger, PhD

Charles D. Spielberger a fost Profesor Emerit pentru Cercetare în Psihologie (Distinguished Research Professor of Psychology) și Director al Centrului de Cercetare în Medicină Comportamentală și Psihologia Sănătății (Center for Research in Behavioral Medicine and Health Psychology) la University of South Florida, unde a activat din 1972. Anterior, a condus programul doctoral în Psihologie Clinică al USF și a predat ca profesor la Universitatea Duke (1955-62), universitatea Vanderbilt (1963-66), și la Florida State University (1967-72), unde a fost și Director pentru Training Clinic. Este acreditat ca Specialist în Psihologie Clinică de Consiliul American pentru Psihologie Profesională (American Board of Professional Psychology) și a fost de asemenea Practician (Distinguished Practitioner) al Academiei Americane (US National Academies of Practice).
 
Charles D. Spielberger este autor, coautor sau editor a mai mult de 400 de publicații profesionale, iar interesele sale curente în cercetare s-au concentrat pe: anxietate, curiozitate, depresie și manifestarea, exprimarea și controlul furiei; stres ocupațional și managementului stresului; efectele stresului, emotiilor și factorilor de stil de viață asupra etiologiei și dezvoltării hipertensiunii, afecțiunilor cardiovasculare și a cancerului.
 
Cărțile sale includ Anxiety and Behavior (1966); Contributions to General Psychology (1968); Anxiety and Educational Achievement (1971); Anxiety: Current Trends in Theory and Research (1972); Cognitive and Affective Learning Strategies (1979); Police Selection and Evaluation (1979); Understanding Stress and Anxiety (1979); Anxiety in Sports (1988); Cross-Cultural Anxiety, Volumele 1-4 (1976-1990), cu R. Diaz-Guerrero); Personality Assessment in America (1992); Test Anxiety: Theory, Assessment and Treatment (1995); și continuă seria de cercetare, la al 17-lea volum, Stress and Emotion (1975-2004, cu I. Sarason).

Dintre instrumentele dezvoltate de Charles D. Spielberger, celebrul State-Trait Anxiety Inventory (1970, 1983) a fost tradus în 72 de limbi și dialecte și a devenit astăzi un standard internațional pentru măsurarea anxietății. Este de asemenea autor al State-Trait Anxiety Inventory for Children (1973), Test Anxiety Inventory (1980), State-Trait Anger Expression Inventory (1988, 1999), și al Job Stress Survey (1995, 1999).

El a fondat American Journal of Community Psychology în 1971, al cărui editor a fost timp de șapte ani și este astăzi editor asociat al Journal of Occupational Health Psychology și al International Journal of Stress Management.

În perioada 1991-1992, Charles D. Spielberger a fost președinte al Asociatiei Psihologilor Americani: vreme de cinci mandate a fost membru în consiliul director al Diviziei APA pentru psihologie clinică (1985-87; 1993-98, 2000-06). Între 1998-2002 a fost președinte al Asociației Internaționale pentru Psihologie Aplicată, iar între 1992-2000 președinte al Asociatiei Internaționale pentru Managementul Stresului. Este membru deplin sau membru onorific în peste 20 de societăți științifice și academice, în 14 Divizii ale APA și membru al Academiei de Cercetare pentru Medicina Comportamentală și al Academiei de Științe din New York.

Peter Vagg, PhD

Dr. Peter Vagg lucrează în domeniul privat în Tampa Bay Area în Florida din 1983. A fost cadru didactic la Long Island University, la University of South Florida și Director Adjunct la Center for Research in Community Psychology. Dr. Vagg a obținut diploma de master în psihologie și o diplomă pedagogică în Melbourne, Australia, unde a lucrat de asemenea în selecția de personal pentru Royal Australian Air Force. A încheiat studiile doctorale cu distincții și a obținut o poziție didactică în domeniul psihologiei la University of Melbourne. 

Eșantionul normativ al JSS® 

JSS® a fost tradus pentru prima oară în scopul utilizării acestuia în domeniul cercetării în România în anul 2003 de profesorul Horia Pitariu. În 2008 versiunea din 2003 a fost reverificată prin două cicluri de traducere şi retroversiune independente. 

Eşantionul normativ românesc JSS® este format dintr-un număr de N=1533 de persoane provenind dintr-un număr total de 108 organizaţii din toată ţara. Dintre acestea, un număr de N=741 de persoane (48.34% din eşantionul total) sunt de sex masculin, iar un număr de N=792 de persoane (51.66% din eşantionul total) sunt de sex feminin. Vârsta participanţilor este cuprinsă între 18 şi 63 de ani, cu o medie m=35.01 şi o mediană de 30 de ani. Participanţii pot fi împărţiţi în patru categorii de vârstă: 18-30 ani, 31-40 ani, 41-50 ani şi 51-63 ani. 

Principalul obiectiv al colectării datelor normative a fost asigurarea unei distribuţii cât mai extinse printr-un număr de participanţi din cât mai multe organizaţii şi nu doar a asigurării unui volum mare de aplicări. S-a dorit maximizarea caracteristicilor naţionale conţinute de date şi minimizarea caracteristicilor organizaţionale. Astfel, nu au fost utilizate în studiile pentru eşantionul normativ românesc al JSS mai mult de 25 de administrări din aceeaşi organizaţie. În fiecare dintre cele 108 organizaţii a fost administrat JSS atât personalului fără funcţii manageriale (staff), cât şi personalului managerial (în cea mai mare majoritate manageri de nivel scăzut sau mediu). Personalul managerial a reprezentat 25.18% din eşantion (386 persoane), în timp ce restul personalului a reprezentat 74.82% din eşantion (1147 persoane). De asemenea, pentru a surprinde cât mai adecvat caracteristicile stresului ocupaţional în România, aplicările au fost colectate atât din organizaţii din mediul privat (807 persoane, 52.64% din eşantionul total), cât şi din organizaţii din mediul public (726 persoane, 47.36% din eşantionul total). Toate aceste date au fost interpretate atât împreună, cât şi separat, pentru a determina particularizat sursele de stres în funcţie de nivelul ierarhic în organizaţie şi în funcţie de tipul de organizaţie.

Pe lângă eşantionul normativ propriu-zis a mai fost utilizat în studiu şi un eşantion de manageri de top, care a cuprins un număr de N=53 persoane, dintre care N=35 (66% din eşantion) de sex masculin şi N=18 (34% din eşantion) de sex feminin. Vârsta participanţilor a fost cuprinsă între 29 şi 64 de ani, cu o mediană de 44 ani.

Fii primul care scrie un review

Ai nevoie de mai multe informații?

Ești interesat de anumite produse și îți este necesară descrierea procedurii de achiziție?
Un membru al echipei TestCentral te va ghida, oferindu-ți toate detaliile de care ai nevoie.

Member of the
Giunti Psychometrics International Group

Associate Member of the
European Test Publishers Group

Affiliate Member of
International Test Commission

SUS