ABCD-M

Big Five ABCD-Minulescu Questionnaire

Chestionarul Big Five Minulescu (ABCD-M)
 
Evaluarea complexă a personalității, bazată pe o abordare psiho-lexicală compatibilă cu sistemul Big-Five
Categorie: Cod produs: ABCD-M

Ce este ABCD-M?

Descriere scurtă: ABCD-M realizează evaluarea complexă a personalității, bazată pe o abordare psiho-lexicală compatibilă cu sistemul Big-Five.

Chestionarul românesc Big-Five ABCD-M este un chestionar de personalitate concis, ce evaluează personalitatea adultă normală sau cvasi-normală prin intermediul a 151 de itemi construiți la persoana I singular, scurți, cu un limbaj firesc și accesibil unui vorbitor de limbă română cu nivel de școlarizare elementar. Poate fi administrat începând cu vârsta de 14 ani.

Este primul chestionar românesc de tip Big-Five construit pe baza metodologiei psiholingvistice, respectând sistematic abordarea psiho-lexicală: criteriile după care oamenii evaluează în mod spontan și coerent propriul comportament şi pe cel al semenilor sunt encodate în limbaj. Chestionarul permite ca prin cele 5 scale destinate celor cinci mari domenii ale personalității și prin cele 25 de scale destinate trăsăturilor ce definesc aceste macro-dimensiuni, să se realizeze o evaluare cuprinzătoare a personalității adulte, stabilizate – dar poate și concura cu instrumentele care permit o adâncire a nivelului de interpretare până la nivelul funcționării eului şi a dinamicii intrapsihice. ABCD-M evaluează 5 domenii largi ale personalități: energia și modul de investire, coerența și stabilitatea eului, afectivitatea şi deschiderea în relațiile cu ceilalți, capacitatea de ordonare şi auto-disciplină precum şi autoactualizarea, motivația spre evoluție și transformare personală.

Administrarea întregului chestionar se realizează în 25-35 minute. Răspunsurile subiecților sunt modelate pe o scală Likert în 5 trepte. Profilul permite reprezentarea grafică a fiecăreia dintre scalele chestionarului dar și prezentarea rezultatelor într-o formă rezumativă, pentru  evaluările de tip filtru. 


Cui se adresează și pentru ce este recomandat ABCD-M?

ABCD-M este constituit ca un instrument solid care permite o varietate de evaluări în toate domeniile psihologiei aplicative, inclusiv o evaluare suplă şi de adâncime a condiției psihice a persoanei necesară în abordări clinice sau în cercetare.

ABCD-M în contextul psihologiei organizaționale şi al resurselor umane:

Studiile dezvoltate pentru verificarea semnificației celor cinci dimensiuni ale personalității pentru integrarea profesională, demonstrează validitatea acestora ca predictori pentru performanța în corelație cu locul de muncă. Unele studii care explică această legătură pun accentul pe consecinţele aspectelor sociale ale locului de muncă, subliniind în schimb că abilităţile cognitive sunt mai puternic corelate cu succesul profesional decât oricare dintre cele cinci dimensiuni. Abilităţile cognitive sunt semnificative mai ales când este vorba de realizarea performantă a unor sarcini specifice. Dimensiunile personalităţii intervin semnificativ mai ales în capacitatea de a lucra cu alţii şi în consistenţa şi măsura în care persoana rămâne motivată în muncă. Efectele factorilor de personalitate par să depindă în mare măsură de prevalenţa interacţiunilor sociale şi importanţa acestora pentru desfăşurarea activităţii.

ABCD-M în contextul psihologiei clinice şi consilierii psihologice

Pilotarea pentru stabilizarea indicilor psihometrici a fost realizată pe populaţie normală. Există însă o serie de cercetări mai restrânse, realizate mai ales prin studii de caz clinice, care indică modalităţi în care suprafactorii şi faţetele acestora sunt semnificativi pentru domeniul psihopatologiei, pentru definirea profilului actual al dispoziţiilor subiectului, pentru formularea unor diagnostice diferenţiale, pentru stabilirea tipului de psihoterapie şi / sau a planului de tratament psihiatric / medical, pentru explicarea unor simptome psihosomatice. 

În acest sens, axa energie – raţionalitate, precum şi axa maturitatea eului-afectivitate- atitudini generative s-au dovedit a fi clarificatoare pentru înţelegerea dinamicii cazului dincolo de simptomatologia clinică, pentru găsirea resurselor pentru stabilirea unui program terapeutic şi, nu în ultimă instanţă, pentru prognosticul cazului.

În prezent nu poate fi susţinută capacitatea predictivă pentru psihopatologie sau generalizări privind modele posibile de asociere a răspunsurilor la numite scale coerente unor sindroame psihopatologice (nu au fost efectuate studii de validare sistematice), dar din aplicările individuale există o astfel de ipoteză de cercetare pentru viitor.

Este evidentă capacitatea instrumentului de a surprinde condiţiile de dezechilibru intra-psihic, pe marile domenii de interes pentru explicaţia psihologică a conduitei anormale, respectiv condiţia eului, a afectivităţii, relaţia cu semenii şi cu realul, capacitatea de conştientizare, condiţia de stagnare vs. transformare psihică, nivelul de energie. Din această perspectivă considerăm că este un instrument valoros în diagnoza clinică legată de condiţia personalităţii, precum şi pentru evidenţierea posibilelor resurse pentru desfăşurarea unui program de consiliere sau psihoterapie.

ABCD-M în contextul psihologiei şi consilierii educaţionale

Optimizarea capacităţii de a rezolva probleme şi de a lua decizii este un scop urmărit în domeniul educaţional, atât la nivelul individual cât şi al grupurilor, atât pentru industrie cât şi pentru instituţii guvernamentale. Studii separate asupra personalităţii şi asupra stilului cognitiv au arătat că există diferenţe importante între indivizi referitoare la abordarea şi rezolvarea unei probleme precum şi al modului în care iau o decizie. Scalele ABCD-M devin un indice important privind stilul cognitiv, mai ales pentru situaţiile de alegere între oferta educaţională pentru „real” versus „uman”, sau pentru tipul de profesie pentru care consiliază persoana. De asemenea, scalele pot oferi date importante pentru explicarea unor stiluri de conduită academică sau a unor situaţii de insucces academic.



Care sunt particularitățile ABCD-M?

RAPORTUL EXCELENT TIMP/REZULTATE. Chestionarul  ABCD-M permite culegerea unei varietăți largi de informații într-o durată de timp neobișnuit de avantajoasă pentru un broadband de personalitate (aproximativ 30 de minute). Puteți opta pentru administrarea individuală sau de grup, în variantă de completare electronică sau creion-hârtie. Pentru varianta de scorare online, profilul rezultat în urma completării chestionarului poate fi generat instantaneu. Sunt disponibile trei etaloane pentru populaţia adultă: etalon general, etalon pentru populaţia masculină și etalon pentru populaţia feminină.

Interpretarea profilelor poate fi realizată simplist, dacă se iau în considerare şi se semnalizează numai câteva trăsături distinctive ale persoanei, sau complex în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi interesul celui care interpretează. Raportul detaliat rezultat în urma scorării electronice are 8 pagini și conține două secţiuni: o descriere globală a personalităţii, conform celor 5 mari factori (extraversie, maturitate, agreabilitate, conştiinciozitate şi autoactualizare) și o interpretare detaliată a faţetelor acestora, luând fiecare dintre cele 25 de scale şi prezentând conform nivelului scorului corelatele comportamentale.

ACREDITARE CPR. ABCD-M  este recomandat de Colegiul Psihologilor din România și a primit în 2008 avizul pe o perioadă nedeterminată pentru domeniile de utilizare: psihologie clinică, consiliere psihologică, psihologie educaţională, consiliere şcolară şi a carierei, psihologia muncii, psihologia aplicată în servicii. 

PUTEREA INTERPRETATIVĂ. ABCD-M este un test de clasă B, accesibil așadar persoanelor care au absolvit studii universitare cu profil psihologic ori asimilate acestora (asistența socială, psiho-sociologie, psihopedagogie specială). Rezultatele obținute în urma administrării pot fi folosite în scop de screening, clasificare/diagnostic, descriere/ planificare a intervenţiilor psihoterapeutice. 

ADAPTAREA CULTURALĂ. Este primul chestionar românesc de tip Big Five construit pe baza metodologiei psiholingvistice, integrând date de cercetare desfăşurate pe o perioadă de 15 ani, cu participarea a aproximativ 10.000 de subiecţi. Studiile psiho-lexicale şi cele centrate pe experimentarea chestionarului s-au desfăşurat reiterativ, între 1994 -2008, cu scopul stabilizării atât a soluţiei factoriale, cât şi a formei prezente a chestionarului.

Paradigma lexicală a abordării lingvistice a dimensi¬unilor de personalitate afirmă că analiza dicţiona¬rului limbajului natural, lexiconul unei limbi, poa¬te oferi o bază pentru o taxonomie cuprinzătoare a trăsăturilor de personalitate (Norman, 1963); că limbajul natural este un depozitar al descriptorilor potenţiali pentru personalitate (Goldberg, 1981), iar acele diferenţe care sunt cele mai semnificative în tranzacţiile cotidiene dintre oameni este posibil să fie encodate în limbajul lor. Modelul de cercetare psiho-lexical este maniera cea mai sistematică de a pune în practică ipoteza psiho-lingvistică: este exhaustiv în capacitatea de a capta sensuri legate de „semantica personalităţii” şi se bazează pe limbajul comun care permite o înţelegere nemediată a descriptorilor.

-
Abreviere ABCDM
Data publicării 2008
Populația vizată adolescenți și adulți
Forma de administrare Individual / Grup, Autoevaluare
Vârsta peste 14 ani
Volumul eșantionului 2015
Calificarea necesară B
Durată 15-20 minute
Tipul itemilor afirmații cotate pe scală de interval cu 5 trepte
Numărul itemilor 151 itemi

Mihaela Minulescu, Ph.D.

Mihaela Minulescu, doctor în psihologie, este profesor universitar în cadrul Facultatii de Comunicare si Relatii Publice din SNSPA. Cunoscuta în lumea psihologiei românesti pentru lucrarile de experimentare a unor probe (în ultima perioada a conlucrat la experimentarea NPQ si FF NPQ, precum si a NEO PI R în limba româna), dar si pentru introducerea în aria psihoterapeiei românesti a formarii în psihoterapia analitica si consilierea de orientare analitica.

Preocuparile în domeniul psihodiagnozei au condus la formarea unor generatii de studenti si masteranzi în evaluare psihologica si la aparitia unor lucrari de baza în domeniu precum: Minulescu M., 1996, Evaluarea psihologica în selectia profesionala, Ed. Pan Publ. House,Bucuresti , Minulescu M., 1996, Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologica, Garell Publ. House, Minulescu M., 2001, Bazele psihodiagnosticului, Ed. Univ. Titu Maiorescu, Minulescu M., 2001, Tehnici Proiective, Ed. Titu Maiorescu; M. Minulescu, 2003, (reeditare 2004, 2006) Teorie si practica în psihodiagnoza, Testarea Intelectului, Ed. România de Mâine, Bucuresti; M. Minulescu, 2003 (reeditare 2005, 2007) Psihodiagnoza moderna. Chestionarele de personalitate, Ed. România de Mâine, Bucuresti.

Preocuparile legate de experimentarea teoriei psiholingvistice au început înca din anii 1993 si au condus la construirea chestionarului de personalitate big five ABCD-M. Prezentarea cercetarilor si a construirii instrumentului, care s-au desfasurat pe o perioada de peste 10 ani, este cunoscuta si prin articolele sau conferintele de specialitate precum: Minulescu M., 1997, Replicarea modelului Big Five în limba româna. Specificul socio-cultural exprimat în continutul factorilor. Chestionarul ABCD-M în M. Zlate (editor), Psihologia vietii cotidiene, Ed. Polirom, Iasi; Minulescu M., 2002, Modelul Big Five în studiul personalitatii. Replicarea modelului în limba româna, Conferinta Nationala de Psihologie, Neptun; Minulescu M., 2007, A lexical replication of Five Factor Model in Romanian language. ABCD-M R questionnaire; The 9th European Conference on Psychological Assessment (ECPA9) Thessaloniki, Greece; Minulescu M., 2007, Big-Five or Big-Six? A Romanian exploratory study based on a nonverbal measure, Psihologia Resurselor Umane, nr. 1, vol 5, 2007 etc.

Chestionarul ABCD-M: replicarea modelului Big Five în limba română 

Modelele Big-Five traditionale porneau de la premisa ca descriptorii de personalitate sunt organizati într-o structura taxonomica simpla în care dimensiunile sunt ortogonale (independente) iar variabilele sunt pure în sensul ca sunt puternic încarcate pe unul din factori si neglijabil pe ceilalti. În acest caz ar putea exista o pozitie optima, stabila, în care s-ar pozitiona axele factoriale în spatiul multidimensional al trasaturilor. Aceasta pozitie optima este gasita cu metoda rotatiei ortogonale. Atât interpretarea factorilor, cât si distributia variabilelor pe factori devin în acest caz usoare, denumirea factorilor fiind în functie de variabilele componente. În realitate însa aceste structuri simple nu exista. Majoritatea variabilelor sunt de fapt amestecuri de factori diferiti, încarcaturile secundare si chiar tertiare ale acestora neputând fi trecute cu vederea. 

Tinând cont ca majoritatea termenilor ce definesc factorii au încarcaturi pe acestea în zona 0,55-0,35, o încarcatura secundara de 0,25 sau chiar mai mult nu poate fi interpretata ca fiind nula (Hofstee si DeRaad, 1991). Acest fapt conduce la o instabilitate a pozitiei axelor factoriale, aparând modificari chiar la variatii mici ale setului de variabile sau ale esantionului folosit. De aici, frecventele întrebari de tipul care Big Five? sau al cui Big Five?. Derularea cercetarilor românesti (Minulescu, 1994-2002) privind replicarea modelului Big Five în limba româna s-a realizat conform modelelor psiholingvistice de extragere sistematizate de John, Angleitner si Ostendorf, 1988, De Raad, 1992. S-a ajuns la definirea unui model de tip Big Five cu la definirea a 5 mari factori având fiecare un numar de 5 fatete. Componentele principale acopera 68.6 % din varianta, astfel: Extraversia, 21.2%, Imaturitatea 14.2%, Agreabilitatea 13.1%, Constiinciozitatea 11.4%, Auto-actualizarea, 8.6%. 

De asemenea s-a construit si experimentat un chestionarul Big Five românesc ABCD-M (Minulescu, 1997, 2002, 2004) ale carui date psihometrice au facut obiectul unor experimentari ce au dovedit ca este un instrument valid în contextul cultural românesc. Ultima revizie a chestionarului a fost realizata în perioada 2006- 2007, pe un esantion românesc de 1342 de persoane. Cercetarile initiale au avut ca obiect din trei directii: realizarea unei cercetari lingvistice pornind de la lexiconul limbii române, conform standardelor descrise; realizarea unor cercetari empirice pentru evidentierea termenilor descriptivi prin imaginea de sine; realizarea unei cercetari psiholingvistice pornind de la dictionarele de proverbe autohtone, pentru delimitarea acelor structuri metaforice adecvate ca descriptori de personalitate.

Etapele parcurse în cercetarea psiholingvistică românească 

Etapele parcurse în cercetarea psiholingvistica româneasca au fost:
 - Dictionarul explicativ al limbii române, DEX extragerea a 12.960 termeni (adjective, substantive).
 - Reductia acestora prin 3 pasi: eliminare elemente tehnice, medicale, arhaice, obscure; criteriul "Natura"; criteriul "Persoana": lista de 453 termeni.
 - Experiment: Auto-descriere imagine de sine (4 variante): 100 studenti psihologie: 921 termeni.
 - Confruntarea celor 2 liste: analiza expert (6 psihologi).
 - Construire itemi: Chestionar pilot ABCD - M si a Listei de adjective.
 - Experimentare: Lot 200 subiecti: 50% femei, vârsta medie 26.6 ani cu limitele între 19 - 72 ani.
 - Derulari ale analizei factoriale: Metoda componentelor principale si rotatii varimax: delimitarea factorilor: analiza variantei comportamentelor; derularea analizelor factoriale pentru delimitarea fatetelor factorilor principali.
 - Construirea variantei de experimentare a Chestionarului ABCD- M: selectia itemilor cu încarcaturi majore si fara încarcaturi minore pe alt factor - omogenitatea scalelor chestionarului; derularea calculelor de fidelitate: metoda consistentei interne; derularea examinarii validitatii prin metoda criteriului extern: teste cunoscute.

Cercetările curente 

Construirea unui model ierarhic-structural a fost bazat pe circumplexele Big Five. Avantajele construirii unor modele circumplexe constau în faptul ca astfel de scale pastreaza organizarea ierarhica a trasaturilor pe mai multe nivele de abstractie. Ele permit surprinderea mai buna a relatiilor structurale dintre trasaturi în interiorul spatiului multidimensional si dintre trasaturi si axele factoriale. De asemenea, se poate realiza mai usor elaborarea fatetelor factorilor care apar ca modificari ale fiecarui factor în functie de celalalt (Hofstee, 1992): o fateta pura si câte 8 fatete mixte cu variabile cu încarcaturi principale în factorul dat si încarcatura secundara pe polii pozitivi, respectiv negativi ai celorlalti 4 factori. 

Cercetarile asupra acestui model circumplex au continuat si în România, de exemplu au fost introdusi, pentru fiecare pereche de 2 factori, înca 4 factori secundari la 30 si 60 grade, s-au calculat încarcaturile variabilelor pe cei 40 de factori astfel obtinuti, iar trasaturile au fost atribuite polului factorial pe care au proiectia cea mai mare, fiind eliminate trasaturile ale caror încarcaturi nu depasesc o valoare prag criteriu (.20) pentru nici unul dintre factori. Preocuparile de cercetare prezente au în vedere acest din urma model si utilizarea sa în practica aplicativa. În cadrul celei de a treia linii de cercetare, selectia proverbelor s-a realizat pornind de la realitatea ca un instrument precum chestionarul se adreseaza predilect nivelului constiintei subiectului, prin modul limpede si circumscris semantic de formulare a itemilor. 

Aceasta constituie, de altfel, si principala limita a chestionarului, instrument care nu se poate adresa unor instante mai profunde ale psihismului. Ipoteza pe care o formuleaza directia a treia este ca prin utilizarea unor itemi construiti metaforic, se antreneaza în procesul de raspuns mai mult decât simpla capacitate a subiectului de a rationa logic, respectiv, este implicat si continutul inconstient al psihismului, prin mecanismele proiectiei (complexe, dorinte nestiute sau neacceptate de subiect etc). Acest continut psihic mult mai complex dar si mai aproape de caracteristicile reale ale personalitatii în acceptiunea de întreg coerent si specific al continuturilor constiente si inconstiente ale psihismului, poate conduce spre reliefarea mai diferentiata a unora dintre dimensiunile personalitatii (sau chiar la noi date privind factorii care, în mod obisnuit, apar ca reziduali sau nu pot fi interpretati). 

Astfel, de exemplu, se presupune ca se vor surprinde aspecte functionale sau de continut care nu pot intra în continutul observatiei directe a comportamentului, deci nu sunt diferentiat exprimate prin termeni singulari (cuvinte, fie ele adjective, substantive, verbe). În schimb, la nivelul proverbelor, prin calitatea lor de continuturi metaforice, este cuprinsa o observatie asupra comportamentului uman care, de cele mai multe ori, nu poate fi explicata coerent (de exemplu, nu poti întotdeauna spune de ce anume continutul unui proverb contrazice real sau aparent o explicatie strict logica a unui comportament). Prin faptul ca înmagazineaza în forma restrânsa mai mult decât aparenta logica, dar si prin faptul ca însasi exprimarea este de tip metaforic, proverbele devin un bun prilej de a implica subiectii în procesul de raspuns: în autoevaluare sau heteroevaluare, subiectul va alege un raspuns si în functie de cât de simpatic sau de antipatic îi apare un proverb. 

În prezent, s-a realizat selectia unora dintre proverbele românesti din dictionar pe baza criteriilor generale de selectie, s-a realizat o grupare a continuturilor transparente a proverbelor conform taxonomiei Angleitner et al. (1986) si s-a realizat un prim chestionar de itemi = proverbe, care a intrat în experimentare conform procedurilor obisnuite discutate în primul capitol (Minulescu, 1995).
  

Prezentarea factorilor și fațetelor ABCD-M 

Cei 5 mari factori în modelarea Big Five pentru limba româna prezinta fiecare câte 5 fatete. Acest lucru a condus la un construirea si experimentarea chestionarului ABCD-M, primul chestionar românesc de tip Big Five construit pe baza metodologiei psiholingvistive. Acest chestionar a facut obiectul a trei revizii succesive 1997-1998, 2000- 2002 si 2006-2007. Editia ultima, stabilizata factorial, contine 5 scale principale si 25 de scale structurale, respectiv fatetele scalelor principale. În total un numar de 30 de scale.
 - FACTORUL I: Extraversie-Introversie: E1-Activism; E2-Optimism; E3-Umor; E4-Abilitate interpersonala; E5-Afirmare personala
 - FACTORUL II: Maturitate, adaptare vs. Imaturitate, psihopatie: M1-Încredere în ceilalti; M2-Adaptativ, conservator; M3-Prietenos; M4-Forta inhibitiei; M5-Forta eului
 - FACTORUL III: Agreabilitate vs. Lipsa agreabilitatii: A1-Altruism; A2-Romantism, sentimentalism; A3-Caldura afectiva; A4-Empatie; A5-Onestitate, corectitudine
 - FACTORUL IV: Constiinciozitate vs. lipsa de ordine: C1-Vointa, perseverenta; C2-Spirit de perfectionare; C3-Rational, obiectiv; C4-Planificare; C5-Control emotional
 - FACTORUL V: Actualizare vs. Stagnare: Ac1-Aprofundare; Ac2-Toleranta, deschidere; Ac3-Rafinare personala; Ac4-Independenta, flexibilitate; Ac5-Creativitate

În ceea ce priveste continutul acestor factori se poate observa faptul ca acesta este foarte asemanator cu cercetarile clasice în domeniu, punctele de diferentiere înscriindu-se în sfera de variabilitate prezenta de la o comunitate la alta. Astfel, în timp ce în varianta de fata s-au obtinut factorii: Extraversie, Imaturitate, Agreabilitate, Constiinciozitate si Actualizare (stiluri cognitiv evolutive). Variantele din interiorul altor limbi difera atât în ceea ce denumirea (si, implicit, continutul unor factori ai modelelor) , cât si în ceea ce priveste pozitia (numarul de ordine) în care ei sunt prezenti. 

Daca cercetarile realizate în contextele american, olandez si german prezinta o mare asemanare, desprinzându-se, din acest punct de vedere, si formând un grup cu înalt grad de similaritate, cercetarea româneasca pare sa se apropie mai mult de rezultatele italienilor (Caprara si Perugini,1994). ABCD-M se prezinta sub forma unui chestionar cu 151 de itemi prezentati în forma unor propozitii scurte care înglobeaza un marcher semnificativ al scalei respective. Administrarea întregului chestionar se realizeaza în 20-30 minute. Raspunsurile subiectilor sunt modelate pe o scala Likert în 5 trepte. Exista o scurta scala de sinceritate. 

De asemenea, se ofera si un Check list care priveste adjectivele care constituie marcherii cheie pentru fiecare dintre factori, util pentru a putea realiza o rapida evaluare psihologica a profilului (10 minute). În urma experimentarilor, s-a asigurat un nivel de fidelitate ridicat, semnificativ pentru fiecare scala. Procesul de validare a urmarit în primul rând validitatea de construct reusind sa demonstreze relevanta si coerenta constructelor. Validarea s-a realizat prin utilizarea în bateria aplicata a unor teste psihometrice precum: NEO-PI R, BFQ si BFA, CPI, EPQ-R, si IVE, EQI, FPI-R, STAXI si STAI. Datele tehnice sunt prezentate si discutate în detaliu în manualul instrumentului.

Despre manualul românesc al ABCD-M

Manualul ABCD-M este un manual integral romanesc, semnat de Mihaela Minulescu si Dragos Iliescu. Este un manual tehnic si interpretativ, de peste 200 de pagini, care trateaza atat aspecte tehnice, cat si aspecte interpretative, legate de interpretarea profilurilor ABCD-M. Manualul nu este disponibil decat pentru utilizatorii cu licenta, achizitia lui este obligatorie la achizita primei licente pentru un psiholog, ca parte a "Starter Kit"-ului.


Fii primul care scrie un review

Ai nevoie de mai multe informații?

Ești interesat de anumite produse și îți este necesară descrierea procedurii de achiziție?
Un membru al echipei TestCentral te va ghida, oferindu-ți toate detaliile de care ai nevoie.

Member of the
Giunti Psychometrics International Group

Associate Member of the
European Test Publishers Group

Affiliate Member of
International Test Commission

SUS