S.A.T.®

Senior Apperception Technique

Tehnica Aperceptivă pentru Seniori (S.A.T.® /T.A.B.) este o extensie a Testului Aperceptiv Tematic (T.A.T.®) adresată persoanelor vârstnice

Categorie: Cod produs: S.A.T.®

Ce este S.A.T.®? 

S.A.T.® este o tehnică aperceptivă tematică destinată utilizării cu scop geriatric. Conceput ca o extensie a Testului Aperceptiv Tematic (T.A.T.), S.A.T.® îi are ca autori pe Leopold Bellak și pe Sonya S. Bellak, și reprezintă o metodă foarte utilă de identificare a problemelor specifice adulților maturi, mai ales în vremea în care datele demografice ale României indică o creștere masivă a volumului acestui grup. 

S.A.T.® conține 17 planșe ce înglobează temele predilecte ale acestei etape de vârstă: singurătatea, lipsa de utilitate, boală, neajutorarea și stima de sine redusă. S.A.T.® este capabil să adauge informație cu privire la formele specifice pe care le pot lua aceste stări generale, în cazul unei persoane care nu le poate verbaliza direct. Modul simplu de administrare contribuie la facilitarea procesului prin care persoana își comunică sentimentele și gândurile, răspunzând la stimuli standard mai degrabă decât la întrebări, fiind caracteristic instrumentelor de tip proiectiv.

Preconizând ca în următorii cincizeci de ani tabloul demografic va cuprinde un procent de 50% compus din persoane cu vârsta peste 65 de ani, ar trebui luate de pe acum în considerare implicațiile sociologice și psihologice ale acestei schimbări. Tocmai de aceea recomandăm completarea instrumentarului de evaluare psihologică cu S.A.T.®. 

Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului. 


Cui se adresează și pentru ce este recomandat S.A.T.®? 

Problemele dezvăluite prin S.A.T.® pot fi utile profesioniștilor din domeniul sănătății cum sunt medicii, psihologii, psihiatrii, asistenții sociali și infirmierii, fiind util chiar și persoanelor fără formare specială în psihologie clinică. Testul a fost creat pentru a-i ajuta pe cei vârstnici să reducă încărcătura irațională a evenimentelor aspre ale existenței, pentru a face viețile lor și a celor cu care sunt în contact mai confortabile și mai ușor de suportat. 

Mai mult decât o tehnică menită să completeze interviul clinic, S.A.T. ® este utilizabil pentru înțelegerea problemelor vârstnicului, chiar și a celui care beneficiază de o stare bună de sănătate și nu este, implict, subiectul unei evaluări clinice. 


Care sunt particularitățile S.A.T.®? 

TEMATICĂ SELECTIVĂ A PLANȘELOR. Cele 17 planșe ale S.A.T.® înglobează temele predilecte ale acestei etape de vârstă, precum sunt singurătatea, lipsa de utilitate, boala, neajutorarea sau stima de sine redusă, însă este important ca planșele să fie utilizate selectiv, atât din necesitatea unei durate scăzute de administrare, cât și din cauza derivațiilor individuale ale stimulilor proiectivi. Practic, există planșe care se pretează administrării generale reflectând situații și probleme tipice seniorilor, dar și planșe destinate în mod specific anumitor categorii de vârstnici.

DIMENSIUNEA PLANȘELOR. În mod explicit, cele 17 ilustrații concepute anume pentru evaluarea până înspre vârsta de 90 de ani sunt mai mari decât cele regăsite în cadrul altor tehnici aperceptive tocmai pentru că se adresează unei categorii de vârsta la care este posibil ca simțul văzului să fie afectat. 

VALOAREA STIMUL A PLANȘELOR. Din colecția inițială (compusă din 16 planșe) unele planșe au suferit modificări sau au fost retrase, considerându-se că au extras doar rareori povestiri bune, fie că au stimulat povești foarte limitate ca varietate, ori au eșuat să-și atingă obiectivul din cauza ambiguității insuficiente sau a lipsei de interes a subiecților pentru tema respectivă. În alte circumstanțe, planșele au fost redesenate pentru a modifica gradul de ambiguitate al personajelor sau dispoziția acestora în imagine, pentru a obține rezultate mai bune. Față de planșele reprezentate în manualul T.A.T., C.A.T. și S.A.T. în utilizarea clinică, ediția a V-a, setul de planșe utilizat în cea mai recentă ediție a testului conține câteva astfel de modificări aduse în special planșelor 3, 11, 12, 13, 16 și 17.

FACTORUL ECONOMIC. În construcția S.A.T.® a fost luat în considerare factorul economic, în special pentru a diminua rolul sau diferențiator. 

PARAMETRI SOCIO-DEMOGRAFICI. De asemenea, în elaborarea planșelor au fost introduse configurațiile potrivite pentru diverse situații de viață socio-economice, etnice și personale. 


Temele investigate pe baza planșelor S.A.T.®

În cazul S.A.T.®, pe baza planșelor-stimul se discută teme specifice persoanei. Durata medie a unui interviu realizat cu ajutorul acestei tehnici ar trebui să fie de 30 de minute, în condițiile în care nu sunt permise mai mult de 5 minute pentru fiecare planșă. Înainte de administrarea propriu-zisă, judecând după informațiile clinice deținute, ar trebui să fie selectate acele planșe care par a fi cele mai potrivite pentru a pune în lumină problemele în cauza. Este recomandabil ca și ordinea de prezentare a planșelor să respecte ordinea expusă în setul complet (disponibil mai jos). 

Interpretarea S.A.T.® se realizează în conformitate cu Sistemul de Scorare Bellak. Acest sistem interpretează fiecare povestioară în conformitate cu 10 categorii: 

  1. tema principală, 
  2. eroul principal, 
  3. nevoile și motivele principale ale eroului, 
  4. perceperea mediului, 
  5. natura relațiilor interpersonale, 
  6. conflictele semnificative, 
  7. natura temerilor, 
  8. defense majore, 
  9. adecvarea superego-ului,
  10. armonizarea cu sine (integrarea ego-ului). 

Tehnica urmează modelul de interpretare al T.A.T.. Din clasificarea poveștilor în categorii se pot obține informații care contribuie la delimitarea unui profil psihologic al subiectului: structura inconștientului, concepția despre lume, conflicte semnificative, natura anxietății, mecanismele de apărare, structura supraeului și puterea eului. Din poveștile înregistrate se poate detecta structura și dinamica personalității, și se pot identifica crizele acute fiind posibilă o intervenție terapeutică corespunzătoare. 

Conținutul planșelor

  • Planşa 1. Trei figuri de bătrâni într-o discuţie. 
  • Planşa 2. Un cuplu de oameni bătrâni care privesc printr-un geam de magazin la o vitrină cu alimente cu preţurile scrise foarte vizibil. 
  • Planşa 3. O femeie mai în vârstă în dreapta şi un om mai în vârstă în stânga, amândoi cu mâinile întinse spre figura din mijloc care pare a fi un copil. 
  • Planşa 4. În dreapta în prim plan, o femeie bătrână; în stânga o figură oarecum ambiguă care ţine un copil mic; adolescenta stă întinsă pe podea folosind telefonul, purtând o fustă scurtă şi expunându-şi şoldurile, şi personajul parţial vizibil al unei femei care se presupune că ar fi de vârstă mijlocie şi care se află în bucătărie; în fundal se află o masă cu scaune. 
  • Planşa 5. Opt figuri, individuale şi grupate, într-un cadru care ar putea fi considerat un cămin confortabil pentru cei vârstnici, sau un azil. O fereastră mare; o femeie bătrână micuţă care se uită prin ea, cu spatele la cameră; patru jucători de cărţi în prim plan; două femei în dreapta bârfind; un bărbat în stânga citind un ziar. 
  • Planşa 6. O femeie în vârstă care se uită insistent la telefon. 
  • Planşa 7. O camionetă în mişcare. Un muncitor responsabil cu mutările cară un fotoliu, în timp ce o femeie mai în vârstă şi una mai tânără duc bagaje de mână. 
  • Planşa 8. O femeie care duce un bol şi îl scapă în timp ce se îndreaptă spre masa la care este aşezat un bărbat în vârstă. Printr-o uşă deschisă se vede o pereche de şlapi lângă un pat. 
  • Planşa 9. Un cuplu de bătrâni aşezaţi la colţurile opuse ale unei bănci, cu faţa spre un cuplu tânăr care se îmbrăţişează. 
  • Planşa 10*. O figură singuratică se află într-un pat într-o cameră cu puţină mobilă ici şi acolo, cu o lingură, un pahar, un ceas şi o sticlă pe noptiera de lângă el. 
  • Planşa 11*. O familie numeroasă luând masa.
  • Planşa 12*. O femeie își ține meditativă ochelarii, stând în dreptul unor fotografii înrămate. 
  • Planşa 13*. Un cuplu de seniori la masă, într-un restaurant.
  • Planşa 14. O scenă din baie arătând o persoană care îşi ia sticluţa cu medicamente din partea de sus a dulăpiorului. 
  • Planşa 15*. O uşurare în urma planşelor anterioare. Un om mai în vârstă dansând cu o femeie mai tânără şi o femeie mai în vârstă cu un bărbat mai tânăr; două figuri vârstnice sunt deoparte în colţ. 
  • Planşa 16*. Un om al străzii, încercând să adoarmă învelit cu ziare, lângă o pubelă.  
  • Planșa 17. Trei persoane jucând golf.

Sunt marcate cu * planșele la care au fost redate temele pentru cea mai nouă ediție (modificate față de cele anterioare).

Abreviere S.A.T.®, T.A.B.
Data publicării 2008
Populația vizată adulți maturi, seniori, vârstnici
Forma de administrare Individual
Vârsta peste 65 de ani
Calificarea necesară B
Durată maxim 30 minute
Tipul itemilor proiectiv, aperceptiv-tematic, planșe-stimul pe teme relevante
Numărul itemilor 17

Leopold Bellak

Leopold Bellak (1916–2000) a fost psiholog, psihoanalist și psihiatru și a devenit celebru cu publicarea faimosului Children's Apperception Test (CAT, Testul de Apercepție Tematică pentru Copii). A colaborat de asemenea la dezvoltarea Thematic Apperception Test (TAT, Testul Aperceptiv Tematic pentru Adulți) și la sublinirea beneficiilor sale în practica în domeniul clinic evaluativ. A fost dintre cei dintâi care au susținut și descoperit originile genetice ale ADHD (Deficitului de atenție cu hiperactivitate).

Dr. Bellak a creat editorul CPS Publishing LLC. S-a născut la Viena, în Austria, iar în 1939 a fost nevoit să se refugieze în Statele Unite. Creațiile sale sunt folosite la nivel global, în vreme ce publicațiile sale sunt citite în universități și de către practiticieni din toată lumea. În 1979 a primit premiul APA pentru Cercetare Aplicată: APA Award for Distinguished Professional Contributions to Applied Research. În 1991, i-a fost decernat Premiul Bruno Klopfer. Iar în 1992 a primit a doua oară premiul APA, anterior menționat.

 

Pentru această metodă nu sunt disponibile etaloane, însă redăm cuprinsul manualului:

CUPRINS

  • Prefaţă la ediţia a V-a
  • Prefaţă la ediţia a IV-a 
  • Prefaţă la ediţia a III-a 
  • Prefaţă la ediţia a II-a
  • Prefaţă la ediţia I

CAPITOLUL 1 FUNDAMENTE TEORETICE ALE TESTĂRII PROIECTIVE

  1. Către o psihologie a eului pentru tehnicile proiective, în general, şi pentru T.A.T., în particular 
  2. Distorsiunea aperceptivă: o teorie privind conţinutul răspunsurilor, aşa cum apar în special în T.A.T.
  3. Presupoziţiile de bază pentru inferenţele diagnostice din T.A.T. şi din alte metode similare

CAPITOLUL 2 UTILIZAREA CLINICĂ A T.A.T.

  • T.A.T. şi metodele înrudite
  • Indicaţii pentru utilizarea T.A.T.
  • Studiul caracterului şi al defenselor în T.A.T.
  • Variante ale procedurilor de administrare a T.A.T.
  • T.A.T. în psihosomatică, în cultură şi diverse alte utilizări

CAPITOLUL 3 IMAGINILE T.A.T. CA STIMULI

  • Secvenţa standard de 10 planşe T.A.T.
  • Temele tipice evocate

CAPITOLUL 4 INTERPRETAREA T.A.T. 

  • Scurtă trecere în revistă a literaturii asupra metodelor de interpretare
  • Diagnosticul prin observare-de-aproape şi prin observare-la-distanţă
  • Cum se utilizează versiunea lungă a formularului T.A.T.
  • Categorii de cotare (zece variabile)
  • Rezumatul şi raportul final
  • Forma scurtă a formularului Bellak pentru T.A.T. şi T.A.C.
  • Prezentări de caz
  • Literatura transculturală despre T.A.T.

CAPITOLUL 5 UNELE PROBLEME CLINICE ŞI ALTE PROBLEME SPECIALE ALE T.A.T.

  • Despre grupurile de diagnoză
  • Influenţa evenimentelor curente asupra povestirilor T.A.T.

CAPITOLUL 6 UTILIZAREA T.A.T. ÎN PSIHOTERAPIE

  • Utilizări terapeutice speciale ale T.A.T.
  • Utilizarea curentă a T.A.T. în funcţie de principalele faze ale terapiei
  • Utilizarea T.A.T. în programele de terapie de grup
  • Aspecte diagnostice în legătură cu terapia
  • Unele contraindicaţii în utilizarea testelor psihologice

CAPITOLUL 7 TRECERE ÎN REVISTĂ A LITERATURII REFERITOARE LA INTERPRETĂRILE T.A.T.

  • Valoarea ca stimul a T.A.T.
  • Variabile-etichetă
  • Agresivitate şi ostilitate
  • Motivaţia şi apercepţia

CAPITOLUL 8 APLICAREA ANALIZEI TEMATICE LA PRODUCŢIILE LITERARE

  • Somerseth Maugham – analiza poveştilor
  • Rezumat
  • Raportul final
  • Discuţii

CAPITOLUL 9 TEORIA RELAŢIILOR DE OBIECT ŞI EVALUAREA CU T.A.T., T.A.C. ŞI T.A.B. (cu David M. Abrams)

  • Perspectiva teoriei relaţiilor de obiect
  • O abordare a analizei T.A.T. din perspectiva relaţiilor de obiect
  • Protocolul T.A.T. al unui băiat adolescent nevrotic
  • Protocolul T.A.T. al unui psihotic activ

CAPITOLUL 10 TULBURĂRILE BORDERLINE ŞI NARCISICE ÎN T.A.T., T.A.C. ŞI T.A.B. (cu David M. Abrams)

  • Scurtă trecere în revistă a conceptelor diagnostice de tulburare borderline şi de tulburare narcisică
  • Indicatori caracteristici ai funcţionării la nivel pre-oedipal şi oedipal
  • Protocoale T.A.C. ilustrând funcţionarea la nivel pre-oedipal şi oedipal
  • Indicatori specifici ai patologiei borderline
  • Protocol T.A.T. ilustrând tulburarea borderline cu unele aspecte de psihoticism
  • Indicatori specifici ai patologiei narcisice
  • Protocol T.A.C. ilustrând patologia narcisică

CAPITOLUL 11 T.A.T., C.A.T. ŞI S.A.T. ÎN EVALUAREA NEUROPSIHOLOGICĂ (cu David M. Abrams) 

  • Câteva remarci generale asupra evaluării neuropsihologice
  • Identificarea aspectelor deficitului neuropsihologic în răspunsurile la T.A.T. şi T.A.C.

CAPITOLUL 12 T.A.C. 

  • Natura şi scopul testului 
  • Istoricul T.A.C. şi al T.A.C.-U
  • Teoria T.A.C.
  • Despre unele diferenţe între răspunsurile la T.A.C. şi T.A.T.
  • Administrarea T.A.C.
  • Descrierea planşelor şi răspunsurile tipice la imagini
  • Influenţa aspectelor perceptuale ale stimulilor asupra răspunsurilor

CAPITOLUL 13 T.A.C.-U

  • Dezvoltarea T.A.C.-U
  • Trecere în revistă a studiilor care compară imaginile cu animale şi imaginile cu oameni
  • Modificarări ale imaginilor utilizate în T.A.C.-U
  • Studii despre T.A.C.-U

CAPITOLUL 14 INTERPRETAREA T.A.C.

  • Zece variabile
  • Utilizarea formei scurte a formularului T.A.T. şi T.A.C.
  • Prezentări de caz
  • Exemple suplimentare
  • Probleme clinice speciale
  • Ilustrare de date clinice longitudinale

CAPITOLUL 15 UN SUPLIMENT LA T.A.C.

  • Scopul T.A.C.-S
  • Administrarea
  • Ancheta
  • Descrierea imaginilor şi a răspunsurilor tipice la acestea
  • Interpretare
  • Norme
  • Prezentări de caz

CAPITOLUL 16 TRECEREA ÎN REVISTĂ A LITERATURII RELEVANTE PENTRU INTERPRETAREA T.A.C.

  • Utilizarea T.A.C. în evaluarea dezvoltării copiilor normali
  • Variabile-etichetă şi studii socio-culturale
  • Studii diagnostice
  • Fundamente pentru interpretare
  • Linii generale de interpretare

CAPITOLUL 17 T.A.B.

  • Natura şi scopul tehnicii
  • Administrarea
  • Descrierea imaginilor şi a răspunsurilor tipice la acestea
  • Interpretare
  • Date privind tehnica apercepţiei pentru bătrâni
  • Patru studii-pilot bazate pe T.A.B.
  • Sugestii pentru viitoare cercetări

CAPITOLUL 18 FORMULARUL DE RAPORT AL TESTĂRII ÎN SCOP PSIHODIAGNOSTIC

Bibliografie


Fii primul care scrie un review

Ai nevoie de mai multe informații?

Ești interesat de anumite produse și îți este necesară descrierea procedurii de achiziție?
Un membru al echipei TestCentral te va ghida, oferindu-ți toate detaliile de care ai nevoie.

Member of the
Giunti Psychometrics International Group

Associate Member of the
European Test Publishers Group

Affiliate Member of
International Test Commission

SUS