Temele investigate pe baza planșelor S.A.T.®

În cazul S.A.T.®, pe baza planșelor-stimul se discută teme specifice persoanei. Durata medie a unui interviu realizat cu ajutorul acestei tehnici ar trebui să fie de 30 de minute, în condițiile în care nu sunt permise mai mult de 5 minute pentru fiecare planșă. Înainte de administrarea propriu-zisă, judecând după informațiile clinice deținute, ar trebui să fie selectate acele planșe care par a fi cele mai potrivite pentru a pune în lumină problemele în cauza. Este recomandabil ca și ordinea de prezentare a planșelor să respecte ordinea expusă în setul complet (disponibil mai jos). 

Interpretarea S.A.T.® se realizează în conformitate cu Sistemul de Scorare Bellak. Acest sistem interpretează fiecare povestioară în conformitate cu 10 categorii: 

1. tema principală, 
2. eroul principal, 
3. nevoile și motivele principale ale eroului, 
4. perceperea mediului, 
5. natura relațiilor interpersonale, 
6. conflictele semnificative, 
7. natura temerilor, 
8. defense majore, 
9. adecvarea superego-ului,
10. armonizarea cu sine (integrarea ego-ului). 

Tehnica urmează modelul de interpretare al T.A.T.. Din clasificarea poveștilor în categorii se pot obține informații care contribuie la delimitarea unui profil psihologic al subiectului: structura inconștientului, concepția despre lume, conflicte semnificative, natura anxietății, mecanismele de apărare, structura supraeului și puterea eului. Din poveștile înregistrate se poate detecta structura și dinamica personalității, și se pot identifica crizele acute fiind posibilă o intervenție terapeutică corespunzătoare. 

Conținutul planșelor

• Planşa 1. Trei figuri de bătrâni într-o discuţie. 
• Planşa 2. Un cuplu de oameni bătrâni care privesc printr-un geam de magazin la o vitrină cu alimente cu preţurile scrise foarte vizibil. 
• Planşa 3. O femeie mai în vârstă în dreapta şi un om mai în vârstă în stânga, amândoi cu mâinile întinse spre figura din mijloc care pare a fi un copil. 
• Planşa 4. În dreapta în prim plan, o femeie bătrână; în stânga o figură oarecum ambiguă care ţine un copil mic; adolescenta stă întinsă pe podea folosind telefonul, purtând o fustă scurtă şi expunându-şi şoldurile, şi personajul parţial vizibil al unei femei care se presupune că ar fi de vârstă mijlocie şi care se află în bucătărie; în fundal se află o masă cu scaune. 
• Planşa 5. Opt figuri, individuale şi grupate, într-un cadru care ar putea fi considerat un cămin confortabil pentru cei vârstnici, sau un azil. O fereastră mare; o femeie bătrână micuţă care se uită prin ea, cu spatele la cameră; patru jucători de cărţi în prim plan; două femei în dreapta bârfind; un bărbat în stânga citind un ziar. 
• Planşa 6. O femeie în vârstă care se uită insistent la telefon. 
• Planşa 7. O camionetă în mişcare. Un muncitor responsabil cu mutările cară un fotoliu, în timp ce o femeie mai în vârstă şi una mai tânără duc bagaje de mână. 
• Planşa 8. O femeie care duce un bol şi îl scapă în timp ce se îndreaptă spre masa la care este aşezat un bărbat în vârstă. Printr-o uşă deschisă se vede o pereche de şlapi lângă un pat. 
• Planşa 9. Un cuplu de bătrâni aşezaţi la colţurile opuse ale unei bănci, cu faţa spre un cuplu tânăr care se îmbrăţişează. 
• Planşa 10*. O figură singuratică se află într-un pat într-o cameră cu puţină mobilă ici şi acolo, cu o lingură, un pahar, un ceas şi o sticlă pe noptiera de lângă el. 
• Planşa 11*. O familie numeroasă luând masa.
• Planşa 12*. O femeie își ține meditativă ochelarii, stând în dreptul unor fotografii înrămate. 
• Planşa 13*. Un cuplu de seniori la masă, într-un restaurant.
• Planşa 14. O scenă din baie arătând o persoană care îşi ia sticluţa cu medicamente din partea de sus a dulăpiorului. 
• Planşa 15*. O uşurare în urma planşelor anterioare. Un om mai în vârstă dansând cu o femeie mai tânără şi o femeie mai în vârstă cu un bărbat mai tânăr; două figuri vârstnice sunt deoparte în colţ. 
• Planşa 16*. Un om al străzii, încercând să adoarmă învelit cu ziare, lângă o pubelă.  
• Planșa 17. Trei persoane jucând golf.

Sunt marcate cu * planșele la care au fost redate temele pentru cea mai nouă ediție (modificate față de cele anterioare).

Pentru această metodă nu sunt disponibile etaloane, însă redăm cuprinsul manualului:

CUPRINS

• Prefaţă la ediţia a V-a
• Prefaţă la ediţia a IV-a 
• Prefaţă la ediţia a III-a 
• Prefaţă la ediţia a II-a
• Prefaţă la ediţia I

CAPITOLUL 1 FUNDAMENTE TEORETICE ALE TESTĂRII PROIECTIVE

1. Către o psihologie a eului pentru tehnicile proiective, în general, şi pentru T.A.T., în particular 
2. Distorsiunea aperceptivă: o teorie privind conţinutul răspunsurilor, aşa cum apar în special în T.A.T.
3. Presupoziţiile de bază pentru inferenţele diagnostice din T.A.T. şi din alte metode similare

CAPITOLUL 2 UTILIZAREA CLINICĂ A T.A.T.

• T.A.T. şi metodele înrudite
• Indicaţii pentru utilizarea T.A.T.
• Studiul caracterului şi al defenselor în T.A.T.
• Variante ale procedurilor de administrare a T.A.T.
• T.A.T. în psihosomatică, în cultură şi diverse alte utilizări

CAPITOLUL 3 IMAGINILE T.A.T. CA STIMULI

• Secvenţa standard de 10 planşe T.A.T.
• Temele tipice evocate

CAPITOLUL 4 INTERPRETAREA T.A.T. 

• Scurtă trecere în revistă a literaturii asupra metodelor de interpretare
• Diagnosticul prin observare-de-aproape şi prin observare-la-distanţă
• Cum se utilizează versiunea lungă a formularului T.A.T.
• Categorii de cotare (zece variabile)
• Rezumatul şi raportul final
• Forma scurtă a formularului Bellak pentru T.A.T. şi T.A.C.
• Prezentări de caz
• Literatura transculturală despre T.A.T.

CAPITOLUL 5 UNELE PROBLEME CLINICE ŞI ALTE PROBLEME SPECIALE ALE T.A.T.

• Despre grupurile de diagnoză
• Influenţa evenimentelor curente asupra povestirilor T.A.T.

CAPITOLUL 6 UTILIZAREA T.A.T. ÎN PSIHOTERAPIE

• Utilizări terapeutice speciale ale T.A.T.
• Utilizarea curentă a T.A.T. în funcţie de principalele faze ale terapiei
• Utilizarea T.A.T. în programele de terapie de grup
• Aspecte diagnostice în legătură cu terapia
• Unele contraindicaţii în utilizarea testelor psihologice

CAPITOLUL 7 TRECERE ÎN REVISTĂ A LITERATURII REFERITOARE LA INTERPRETĂRILE T.A.T.

• Valoarea ca stimul a T.A.T.
• Variabile-etichetă
• Agresivitate şi ostilitate
• Motivaţia şi apercepţia

CAPITOLUL 8 APLICAREA ANALIZEI TEMATICE LA PRODUCŢIILE LITERARE

• Somerseth Maugham – analiza poveştilor
• Rezumat
• Raportul final
• Discuţii

CAPITOLUL 9 TEORIA RELAŢIILOR DE OBIECT ŞI EVALUAREA CU T.A.T., T.A.C. ŞI T.A.B. (cu David M. Abrams)

• Perspectiva teoriei relaţiilor de obiect
• O abordare a analizei T.A.T. din perspectiva relaţiilor de obiect
• Protocolul T.A.T. al unui băiat adolescent nevrotic
• Protocolul T.A.T. al unui psihotic activ

CAPITOLUL 10 TULBURĂRILE BORDERLINE ŞI NARCISICE ÎN T.A.T., T.A.C. ŞI T.A.B. (cu David M. Abrams)

• Scurtă trecere în revistă a conceptelor diagnostice de tulburare borderline şi de tulburare narcisică
• Indicatori caracteristici ai funcţionării la nivel pre-oedipal şi oedipal
• Protocoale T.A.C. ilustrând funcţionarea la nivel pre-oedipal şi oedipal
• Indicatori specifici ai patologiei borderline
• Protocol T.A.T. ilustrând tulburarea borderline cu unele aspecte de psihoticism
• Indicatori specifici ai patologiei narcisice
• Protocol T.A.C. ilustrând patologia narcisică

CAPITOLUL 11 T.A.T., C.A.T. ŞI S.A.T. ÎN EVALUAREA NEUROPSIHOLOGICĂ (cu David M. Abrams) 

• Câteva remarci generale asupra evaluării neuropsihologice
• Identificarea aspectelor deficitului neuropsihologic în răspunsurile la T.A.T. şi T.A.C.

CAPITOLUL 12 T.A.C. 

• Natura şi scopul testului 
• Istoricul T.A.C. şi al T.A.C.-U
• Teoria T.A.C.
• Despre unele diferenţe între răspunsurile la T.A.C. şi T.A.T.
• Administrarea T.A.C.
• Descrierea planşelor şi răspunsurile tipice la imagini
• Influenţa aspectelor perceptuale ale stimulilor asupra răspunsurilor

CAPITOLUL 13 T.A.C.-U

• Dezvoltarea T.A.C.-U
• Trecere în revistă a studiilor care compară imaginile cu animale şi imaginile cu oameni
• Modificarări ale imaginilor utilizate în T.A.C.-U
• Studii despre T.A.C.-U

CAPITOLUL 14 INTERPRETAREA T.A.C.

• Zece variabile
• Utilizarea formei scurte a formularului T.A.T. şi T.A.C.
• Prezentări de caz
• Exemple suplimentare
• Probleme clinice speciale
• Ilustrare de date clinice longitudinale

CAPITOLUL 15 UN SUPLIMENT LA T.A.C.

• Scopul T.A.C.-S
• Administrarea
• Ancheta
• Descrierea imaginilor şi a răspunsurilor tipice la acestea
• Interpretare
• Norme
• Prezentări de caz

CAPITOLUL 16 TRECEREA ÎN REVISTĂ A LITERATURII RELEVANTE PENTRU INTERPRETAREA T.A.C.

• Utilizarea T.A.C. în evaluarea dezvoltării copiilor normali
• Variabile-etichetă şi studii socio-culturale
• Studii diagnostice
• Fundamente pentru interpretare
• Linii generale de interpretare

CAPITOLUL 17 T.A.B.

• Natura şi scopul tehnicii
• Administrarea
• Descrierea imaginilor şi a răspunsurilor tipice la acestea
• Interpretare
• Date privind tehnica apercepţiei pentru bătrâni
• Patru studii-pilot bazate pe T.A.B.
• Sugestii pentru viitoare cercetări

CAPITOLUL 18 FORMULARUL DE RAPORT AL TESTĂRII ÎN SCOP PSIHODIAGNOSTIC

Bibliografie