Ce este Desenul Persoanei?
Desenul Persoanei este o metodă proiectivă care se adresează copiilor, adolescenților și chiar și adulților, care investighează personalitatea și elemente de maturitate cognitivă și emoțională. Desenul Persoanei permite evaluarea gradului de dezvoltare (în funcție de modul în care este realizat desenul persoanei), dar și realizarea unui psihodiagnostic clinic de ansamblu.
Desenul Persoanei este administrat individual, fără limită de timp, cu un instructaj simplu ”Desenează un omuleț/o persoană.”, urmat de solicitarea de a desena, pe o altă coală de hârtie A4, o persoană de gen opus. Totodată pot fi consemnate vârsta, nivelul educațional, ocupația, temerile, ambițiile persoanelor reprezentate, dacă se dorește administrarea în acest mod a tehnicii.
Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului.
Cui se adresează și pentru ce este recomandat Desenul Persoanei?
Desenul Persoanei este util profesioniștilor din domeniul sănătății cum sunt pediatrii, psihologii clinicieni, psihiatrii, asistenții sociali, dar și celor din domeniul educațional, precum învățători sau educatori, psihologi școlari sau consilieri. Fiind un instrument de clasă B, acesta necesită studii de specialitate și experiență prealabilă în psihologie sau științe asociate. După cum probabil știți deja intuitiv, desenul este și va fi întotdeauna un loc simbolic în care copiii dezvăluie multe despre ei înșiși.
Desenul și jocul sunt două resurse ideale pentru diagnosticul psihologic al copiilor. De aceea, testul de desen al persoanei este o resursă utilă pentru toți psihologii și terapeuții în lucrul cu copii. Acesta poate ajuta profesioniștii din domeniul sănătății să atingă următoarele obiective:
- Înțelegerea problemelor pe care copilul, adolescentul sau adultul le întâmpină.
- Imaginea corporală.
- Imaginea de sine.
- Identificarea posibilelor conflicte interne.
- Evaluarea maturității emoționale și psihologice a copilului, adolescentului sau adultului.
- Evaluarea nivelului de dezvoltare cognitivă.
- Investigarea anumitor ipoteze clinice într-o manieră nonverbală.
Care sunt particularitățile Desenului Persoanei?
ACCENT PE INTERPRETAREA PROIECTIVĂ ȘI PSIHODINAMICĂ. Spre deosebire de manualele elaborate de Florence Goodenough (1926) sau J. Royer (1977), Ada Abraham nu abordează atât aspectul psihometric al probei (posibilitatea de-a determina gradul de dezvoltare în funcție de aptitudinile de a desena o persoană), ci virtuțile psihodiagnostice clinice. În acest sens, autoarea merge mai departe în ilustrarea modului de lucru cu probele de desen proiectiv, oferind modalități rafinate de analiză a unui desen din punctul de vedere atât al teoriei proiective generale, cât și al principiilor psihodinamice de dezvoltare a persoanei; multe exemple se bazează pe munca psihanaliștilor și a psihologilor clinicieni, completând astfel cu referiri directe, atât manualul testului arborelui, cât și pe cel al testului familiei.
Aspectele evaluate de Desenul Persoanei
În urma interpretării se obține atât o măsură a maturității intelectuale (a IQ-ului), pe cât și o descriere a principalelor trăsături de personalitate ale persoanei examinate, inclusiv aspectele psihopatologice aferente. Din acest punct de vedere, testul se încadrează în categoria instrumentelor clinice de descriere, în cadrul general al teoriei psihodinamice, semnalându-se prezența unor aspecte precum:
- tipuri de identificare sexuală, trăsături asumate în cadrul imaginii de sine și conținuturi proiectate în cadrul relațiilor obiectale;
- calitatea relațiilor între instanțele personalității, cu evidențierea nucleelor conflictuale și intensitatea nevoilor și dorințelor subiectului, în special din perspectiva în care imaginea corporală este expresia psihosomatică a multor conflicte intra- și inter-psihice;
- maniera de adaptare și problemele întâmpinate de subiect;
- tendințe regresive și inhibiții în dezvoltarea personalității;
- trăsături psihotice precum ar fi tendințele depresive sau cele maniacale, schizofrenia.
Toate aceste aspecte identificate în urma interpretării sunt integrate în conceptele metapsihanalitice pentru a formula un diagnostic clinic.
Capacitatea testului de-a surprinde modificările în dinamica afectivă și tipul mecanismelor de apărare utilizate în relațiile obiectale, utilizarea sa la anumite intervale de timp poate evidenția sensul evoluției subiectului, acesta constituind aspectul de monitorizare în utilizarea testului.
Prin valabilitatea cvasi-universală a legilor proiectivității, și prin caracterul nespecific al demersului investigativ, testul poate fi utilizat într-o gamă foarte variată de domenii, în principal fiind indicat în:
A. domeniul educațional, pentru investigarea unor aspecte precum:
- capacitățile adaptative;
- aspirațiile, dorințele și nevoile sale;
- modalitățile de identificare;
- problemele de adaptare (agresivitate, enurezis, mitomanie, tendințe depresive sau maniacale);
- sociabilitatea;
B. domeniul clinic și al sănătății, pentru depistarea și cercetarea mai amănunțită în ce privește:
- organizarea/dezorganizarea personalității;
- raportul dintre instanțele personalității (Sine-Eu și Supraeu) și mecanismele de apărare utilizate în cazul unui dezechilibru existent între acestea;
- eventuale puncte de fixație ale subiectului;
- trăsăturile nevrotice: anxietate, depresie, nervozitate, agresivitate, imaturitate, aspecte regresive, problematici sexuale, tendințe obsesionale, ambivalență;
- tulburările de personalitate;
- elementele de psihosomatică.
Vechimea testului, gradul de raspândire și utilizare, notorietatea sa, precum și apartenența legilor proiectivității desenului la corpul principal de teorie al psihologiei, toate acestea au dus la introducerea în curriculum universitar al disciplinei Psihologie proiectivă, în cadrul căreia sunt studiate testele proiective, inclusiv testul desenului persoanei. La fel ca si K. Koch, Ada Abraham dedică un capitol influenței psihologului asupra rezultatelor testării, evidențiind necesitatea neutralității psihologului, acesta constituind o variabilă cu impact cert asupra situației-test.
Abreviere | DAPPT, PERSOANĂ, PERSON, MACHOVER |
Data publicării | 2005 |
Populația vizată | copii, adolescenți și adulți |
Forma de administrare | individuală |
Vârsta | peste 3 ani |
Calificarea necesară | B |
Durată | fără limită de timp |
Tipul itemilor | constă într-o probă de desen liber al unei persoane/omuleț |
Pentru această metodă nu sunt disponibile etaloane, însă redăm cuprinsul manualului.
INTRODUCERE
Partea întâi: CONTRIBUŢII LA STUDIUL TESTULUI MACHOVER
I. TESTUL DESENULUI OMULEŢULUI CA MĂSURĂ A INTELIGENŢEI
II. TESTUL DESENULUI PERSOANEI CA TEST PROIECTIV
III. ASPECTUL ADAPTATIV
IV. ASPECTUL PROIECTIV. IMAGINEA CORPORALĂ
- Necesitatea conceptului
- Imaginea corporală
- Construirea imaginii corporale
- Aspectul social al formării imaginii corporale
- Dezvoltarea imaginii corporale
V. ASPECTUL EXPRESIV
- Conduita expresivă şi dinamica sa
- Geneza şi perturbările expresivităţii
- Aspectul expresiv în desenul persoanei
VI. METODOLOGIE ŞI CERCETARE
- Fidelitatea
- Validitatea
VII. LOCUL TESTULUI ÎNTR-O BATERIE ŞI DIFERITELE SALE UTILIZĂRI
- Utilizări diverse ale testului
VIII. INFLUENŢA PSIHOLOGULUI ÎN SITUAŢIA DE EXAMINARE CU TESTUL DESENULUI PERSOANEI
IX. ALTE TESTE PROIECTIVE CARE UTILIZEAZĂ DESENUL PERSOANEI
- Testul „eu - familia mea - casa mea”
- Mişcarea în desenul persoanei şi înrudirea acesteia cu răspunsurile kinestezice din testul Rorschach
- Testul „casă-arbore-persoană” (C-A-P)
- Rolul interviului desfăşurat după desenul persoanei
- Testul celor opt desene succesive
Partea a doua: APLICAŢII PRACTICE ALE TESTULUI
A. SEMNIFICAŢIA ALEGERII SEXULUI PRIMULUI PERSONAJ DESENAT
- IMPORTANŢA NORMELOR GRUPULUI SOCIOCULTURAL ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTA ŞI DE SEXUL SUBIECTULUI
- EŞANTIONUL ŞI CONDIŢIILE DE EXAMINARE
- Rezultatele
- SEMNIFICAŢIA ALEGERII SEXULUI PRIMULUI PERSONAJ DESENAT
- CÂTEVA ASPECTE LEGATE DE DESENUL CELOR DOUĂ PERSOANE DE SEXE DIFERITE
- DISCUTAREA REZULTATELOR
- IMPORTANŢA FACTORILOR SOCIO-CULTURALI ÎN ALEGEREA PRIMULUI SEX DESENAT
- Rezultatele noastre şi rezultatele obţinute într-un mediul tradiţional
- Rezultatele noastre şi rezultatele obţinute în Statele Unite
- Concluzii
B. AMPLASAREA DESENELOR ÎN TESTUL MACHOVER
- INTRODUCERE
- METODA UTILIZATĂ
- Populaţia şi condiţiile examinării
- Modul de măsurare
- REZULTATE
- Amplasarea orizontală
- Amplasarea verticală
- DISCUTAREA REZULTATELOR
C. ÎNĂLŢIMEA PERSONAJELOR DESENATE ÎN TESTUL MACHOVER
- Fidelitatea
- Lungimea desenului şi imaginea corporală
- Lungimea desenului şi toxicomania
- Cercetarea asupra copiilor
- Eşantionare şi condiţiile de examinare
- REZULTATE
- Înălţimea medie a desenului personajului masculin şi a celui feminin pe grupe de vârstă variabile
- Înălţimea medie a desenului personajului masculin şi a celui feminin la băieţi şi la fete
- Lungimea proporţională a desenului personajului masculin în raport cu desenul personajului feminin
- Legătura între lungimea desenului şi înălţimea reală
- Influenţa ordinii executării desenului asupra înălţimii personajelor desenate
- Relaţia între situaţia socio-economică şi lungimea personajului desenat
- Lungimea desenelor la adulţi
- Lungimea desenelor personajului în cazul retardului mintal
- DISCUTAREA REZULTATELOR
D. PROFILUL ÎN TESTUL MACHOVER
- Semnificaţia profilului
- Modalitatea de apreciere
- REZULTATE
- Desenul din profil la copii
- Orientarea profilului
- Desenele profilelor la adulţi
- DISCUTAREA REZULTATELOR
BIBLIOGRAFIE
PLANŞE ANEXE
INDEX DE TERMENI
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review