CAT

Child Apperception Test

Testul Apercepției Tematice pentru Copii (C.A.T.®/TAC) este versiunea pentru vârste cuprinse între 3 și 10 ani a mai cunoscutului T.A.T.® (Thematic Apperception Test), de H. Murray, și vizează investigarea personalității prin intermediul semnificațiilor psihodinamice provenind din interpretarea unor stimuli perceptivi

Categorie: Cod produs: CAT

Ce este C.A.T.®? 

C.A.T.® este o tehnică aperceptivă tematică destinată utilizării cu scop pediatric. Conceput ca o extensie a Testului Aperceptiv Tematic (T.A.T.®), C.A.T.® îi are ca autori pe Leopold Bellak și pe David Abrahams, și reprezintă o metodă foarte utilă de identificare a problemelor specifice copiilor, mai ales în cazurile în care ludicul poate avea un impact mai benefic în evaluare. 

C.A.T.® conține 10 planșe ce înglobează temele predilecte ale acestei etape de vârstă: problemele de hrănire în mod specific, şi problemele orale la modul general; rivalitatea între fraţi; atitudinea faţă de figurile parentale şi modul în care acestea sunt apercepute; relaţia copilului cu părinţii văzuţi ca un cuplu (complexul oedipal), şi culminarea acestuia cu scena originară, adică fantasmele copilului legate de a-şi vedea părinţii împreună în pat; fanteziile copilului pe tema auto/hetero-agresivității; percepția acestuia legată de acceptarea lui de către lumea adulţilor şi teama lui de a fi singur noaptea, aflată într-o posibilă legătură cu masturbarea, comportamentul legat de oliţă şi felul în care gestionează părinţii răspunsurile copilului la acestea. C.A.T.® a fost creat pentru a facilita înţelegerea relaţiilor copilului cu figurile importante şi cu pulsiunile. Cu ajutorul său pot fi aflate despre structura copilului, defensele lui, modalitatea lui dinamică de a reacţiona la şi de a face faţă propriilor probleme legate de creştere.

C.A.T.® este disponibil în trei versiuni: clasic (alb-negru), color, uman (cu figuri umane), la care se adaugă versiunea C.A.T.®-suplimentară.

Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului. 


Cui se adresează și pentru ce este recomandat C.A.T.®? 

Problemele dezvăluite prin C.A.T.® pot fi utile profesioniștilor din domeniul sănătății cum sunt pediatrii, psihologii, psihiatrii, asistenții sociali și învățători sau educatori, fiind util chiar și persoanelor fără formare specială în psihologie clinică. Testul a fost creat pentru contribui la determinarea factorilor dinamici care pot avea o legătură cu comportamentul unui copil într-un grup, în şcoală sau la grădiniţă, sau în anumite cazuri, acasă. Poate fi folosit direct în terapie ca tehnică de joacă. După ce au fost date răspunsurile iniţiale, se pot relua sub formă de joacă şi astfel se poate ajunge la interpretările adecvate

Mai mult decât o tehnică menită să completeze interviul clinic, C.A.T. ® este utilizabil pentru înțelegerea problemelor copilului, chiar și a celui care beneficiază de o stare bună de sănătate și nu este, implict, subiectul unei evaluări clinice. 


Care sunt particularitățile C.A.T.®? 

TEMATICĂ SELECTIVĂ A PLANȘELOR. Cele 10 planșe ale C.A.T.® înglobează temele predilecte ale acestei etape de vârstă, precum sunt hrănirea, rivalitatea între frați, percepția figurilor parentale, pulsiunile și gestionarea lor.

UTILITATEA DUALĂC.A.T.®, prin valabilitatea cvasi-universală a legilor proiectivității, și prin caracterul nespecific al demersului investigativ, poate fi utilizat într-o gamă foarte variată de domenii, în principal fiind indicat în:

  • a. domeniul educațional, pentru investigarea unor aspecte precum: maturizarea generală și afectivă; gradul de sociabilitate (estimare empirică non-cantitativă); gradul de integrare a relațiilor cu ceilalți și natura acestor relații; bogația și complexitatea afectivă; capacitățile adaptative; tipurile de identificare ale copilului; aspirațiile copilului, dorințele și nevoile sale; modalitățile de identificare ale copilului; problemele de adaptare (agresivitate, enurezis, mitomanie, tendințe depresive sau maniacale); decalajul între nivelul de dezvoltare mintală și rezultatele școlare; existența unor traumatisme afective (recente sau trecute).
  • b. domeniul clinic și al sănătății, pentru depistarea și cercetarea mai amănunțită în ce privește: organizarea/dezorganizarea personalității; conflictele aferente problematicii oedipiene (rivalitate, dependență, fixații, ambivalență); maturizarea/imaturitatea afectivă și atitudinală; raportul dintre instanțele personalității (Sine-Eu și Supraeu) și mecanismele de apărare utilizate în cazul unui dezechilibru existent între acestea; eventuale puncte de fixație ale copilului; trăsăturile nevrotice: anxietate, depresie, nervozitate, agresivitate, imaturitate, aspecte regresive, problematici sexuale, tendințe obsesionale, ambivalență; tendințele psihotice și indicii de toxicomanie; tulburările de personalitate; elementele de psihosomatică.

Temele investigate pe baza planșelor C.A.T.®

Utilizând 10 planșe în care diferite animale antropomorfizate (pentru versiunile cu stimuli animali Clasic și Color), respectiv diferite persoane (pentru versiunea Uman), sunt ilustrate în diverse situații, testul solicită copiilor construirea de mici povestiri pe marginea acestor imagini. Dacă planșele Clasic, Color și Uman sunt sinonime, pentru teme suplimentare se recomandă planșele C.A.T.®-SuplimentarÎn administrarea C.A.T.® trebuie ţinut cont de problemele care apar în general atunci când e vorba de testarea copiilor. Trebuie stabilit un raport bun cu copilul. Acest lucru se poate dovedi foarte dificil mai ales cu copiii mici, precum şi cu cei care suferă de diverse tulburări. De câte ori este posibil, C.A.T.® ar trebui prezentat ca un joc, nu ca un test. 


Conținutul planșelor (1-10 Clasic/Color cu stimuli animali, fie aceleași teme 1-10, dar cu figuri umane pentru Uman*)

*O serie de studii care s-au axat pe o comparație între efectele figurilor animale ale  C.A.T.® versus figurile umane  C.A.T.®-U, sugerează că unii copii par să se descurce mai bine atunci când au de-a face cu stimuli sub de forma umană. Cercetările au arătat că aceste preferințe pot fi asociate cu variabile de personalitate specifice, cu variabile de vârstă, IQ sau cu mecanismele tipice de apărare. Un alt motiv important pentru crearea unui echivalent uman al  C.A.T.® a fost descoperirea că în practica clinică, copiii cu vârsta cuprinsă în intervalul 7-10 ani, consideră stimulii animali ca fiind prea copilăresti și lucrează mai bine cu cei umani.

  • Planşa 1. Pui stând în jurul unei mese pe care se află un vas mare cu mâncare. Într-o parte se află o găină mare, cu un contur șters.
  • Planşa 2. Un urs trăgând dintr-o parte de o funie, în timp ce de cealaltă parte trag un alt urs și un pui de urs.
  • Planşa 3. Un leu cu pipă și cu baston, stând pe un scaun: în colțul din dreapta jos, un șoricel apare într-o gaură.
  • Planşa 4. Un cangur cu o pălărie pe cap, cărând un coș cu o sticlă de lapte; în buzunarul său este un pui de cangur cu un balon; pe bicicletă, un pui mai mare de cangur.
  • Planşa 5. O cameră întunecată cu un pat mare in fundal; în prin: plan, un cuib în care sunt doi pui de urs.
  • Planşa 6. O peșteră întunecată cu două figuri de urs slab conturate în fundal; un pui de urs stă întins în print plan.
  • Planşa 7. Un tigru cu colții dezveliți și cu gheare sărind la o maimuță care, de asemenea, face un salt în aer.
  • Planşa 8. Două maimuțe adulte stând pe o sofa bând o ceașcă de ceai. O maimuță adult în fundal stând pe un taburet vorbind unei maimuțe copil.
  • Planşa 9. O cameră întunecată văzută printr-o ușă deschisă dintr-o cameră iluminată. În camera întunecată este un pătuț de copil în care un iepuraș stă în șezut privind spre ușă. 
  • Planşa 10. Un cățeluș stând cu fața în jos pe genunchii unui câine adult: ambele figuri cu un minimum de expresie a trăsăturilor. Personajele sunt situate în prim planul unei băi.


Conținutul planșelor suplimentare

Cuprind 10 ilustrații cu contur neregulat, reprezentând animale în diferite situații și au fost create pentru a fi administrate alături de planșele clasice. Relativa ambiguitate a acestor stimuli le permite copiilor să îi interpreteze în moduri diferite atunci când sunt rugați să povestească despre imagini. Temele incluse în planșe sunt: teama legată de vătămarea fizică și problemele legate de activitățile sociale, relația cu profesorul, fantazarea legată de dorința de a deveni adult, conflictul stârnit de apariția unui frate, imaginea corporală, sentimentele legate de competiția cu covârstnicii, temerile sau traumele legate de boli și instituții medicale, ideile despre diferențele de gen și despre sarcina mamei.

  • Planşa 1. Această planşă arată patru copii-şoricei pe un tobogan. Unul tocmai se pregăteşte să alunece, unul pe cale să pornească, iar ceilalţi doi se urcă pe scară. Primul şi al treilea sugerează sexul masculin, iar al doilea şi al treilea sugerează sexul feminin (rochiţe, fundiţe în păr).
  • Planşa 2. O situaţie în sala de clasă, cu trei maimuţe mici, două aşezate tipic în băncile de şcoală, una stând în picioare cu o carte în mână, iar una dintre maimuţele aşezate îşi ţine coada.
  • Planşa 3. Această imagine arată copii care se joacă „de-a casa”. Tata-şoarece, cu ochelari mult prea mari pentru el şi aparţinând evident unui adult, primeşte ceva de băut de la mama-şoarece, în timp ce de jur împrejurul lor sunt împrăştiate jucării şi o păpuşă bebeluş în cărucior.
  • Planşa 4. Un urs mare stă aşezat, ghemuit în faţă, ţinând un copilaş urs în poală şi în braţe.
  • Planşa 5. Această planşă reprezintă un cangur cu cârje şi cu o coadă şi un picior bandajate.
  • Planşa 6. Un grup de patru vulpi – două de sex masculin şi două de sex feminin – sunt într-o întrecere pentru ceva care se află în faţa lor, iar unul dintre masculi se află în frunte.
  • Planşa 7. O pisică stă în faţa unei oglinzi privindu-şi propria imagine.
  • Planşa 8. Un doctor-iepure examinează un iepure-copil cu stetoscopul; câteva sticluţe de medicamente sunt vizibile în fundal.
  • Planşa 9. O căprioară-adult face duş, şi este pe jumătate ascunsă în spatele cortinei de la duş. O căprioară mică se uită spre personajul mai mare. Pe perete atârnă un irigator.
  • Planşa 10. O pisică evident însărcinată, care stă în picioare, cu o burtă mare şi cu un şorţ într-o parte.


Interpretarea C.A.T.® 

Se realizează în conformitate cu Sistemul de Scorare Bellak. Acest sistem interpretează fiecare povestioară în conformitate cu 10 categorii: 

  1. tema principală, 
  2. eroul principal, 
  3. pulsiunile și motivele principale ale eroului, 
  4. perceperea mediului, 
  5. natura relațiilor interpersonale (personajele sunt văzute ca...), 
  6. conflictele semnificative, 
  7. natura anxietăților, 
  8. defensele principale, 
  9. adecvarea supraeului manifestată prin ”pedeapsa pentru crimă”,
  10. armonizarea cu sine (integrarea ego-ului). 

Tehnica urmează modelul de interpretare al T.A.T.®. Din clasificarea poveștilor în categorii se pot obține informații care contribuie la delimitarea unui profil psihologic al subiectului: structura inconștientului, concepția despre lume, conflicte semnificative, natura anxietății, mecanismele de apărare, structura supraeului și puterea eului. Din poveștile înregistrate se poate detecta structura și dinamica personalității, și se pot identifica crizele acute fiind posibilă o intervenție terapeutică corespunzătoare.

Abreviere C.A.T.®, cu versiunile C.A.T.®-Clasic, C.A.T.®-Color, C.A.T.®-Uman, C.A.T.®-Suplimentar
Data publicării 2008
Forma de administrare Individuală
Vârsta 3-10 ani
Calificarea necesară B
Durată fără limită de timp în administrare
Tipul itemilor planșe
Numărul itemilor 10 planșe stimul (+ 10 planșe stimul suplimentare)

Leopold Bellak

Leopold Bellak (1916–2000) a fost psiholog, psihoanalist și psihiatru și a devenit celebru cu publicarea faimosului Children's Apperception Test (C.A.T.®, Testul de Apercepție Tematică pentru Copii). A colaborat de asemenea la dezvoltarea Thematic Apperception Test (T.A.T.®, Testul Aperceptiv Tematic pentru Adulți) și la sublinierea beneficiilor sale în practica în domeniul clinic evaluativ. A fost dintre cei dintâi care au susținut și descoperit originile genetice ale ADHD (Deficitului de atenție cu hiperactivitate).

Dr. Bellak a creat editorul CPS Publishing LLC. S-a născut la Viena, în Austria, iar în 1939 a fost nevoit să se refugieze în Statele Unite. Creațiile sale sunt folosite la nivel global, în vreme ce publicațiile sale sunt citite în universități și de către practiticieni din toată lumea. În 1979 a primit premiul APA pentru Cercetare Aplicată: APA Award for Distinguished Professional Contributions to Applied Research. În 1991, i-a fost decernat Premiul Bruno Klopfer. Iar în 1992 a primit a doua oară premiul APA, anterior menționat.

Pentru această metodă nu sunt disponibile etaloane, însă redăm cuprinsul manualului. Manualul este comun pentru T.A.T.® și S.A.T.®, și cuprinde 117 pagini dedicate special C.A.T.®-ului, și 120 de pagini de teorie comună. Sunt tratate istoricul, natura și scopul testului, principiile de administrare și de interpretare, precum și numeroase cazuri ilustrative pentru modul de lucru.

CUPRINS

  • Prefaţă la ediţia a V-a
  • Prefaţă la ediţia a IV-a 
  • Prefaţă la ediţia a III-a 
  • Prefaţă la ediţia a II-a
  • Prefaţă la ediţia I

CAPITOLUL 1 FUNDAMENTE TEORETICE ALE TESTĂRII PROIECTIVE

  1. Către o psihologie a eului pentru tehnicile proiective, în general, şi pentru T.A.T., în particular 
  2. Distorsiunea aperceptivă: o teorie privind conţinutul răspunsurilor, aşa cum apar în special în T.A.T.
  3. Presupoziţiile de bază pentru inferenţele diagnostice din T.A.T. şi din alte metode similare

CAPITOLUL 2 UTILIZAREA CLINICĂ A T.A.T.

  • T.A.T. şi metodele înrudite
  • Indicaţii pentru utilizarea T.A.T.
  • Studiul caracterului şi al defenselor în T.A.T.
  • Variante ale procedurilor de administrare a T.A.T.
  • T.A.T. în psihosomatică, în cultură şi diverse alte utilizări

CAPITOLUL 3 IMAGINILE T.A.T. CA STIMULI

  • Secvenţa standard de 10 planşe T.A.T.
  • Temele tipice evocate

CAPITOLUL 4 INTERPRETAREA T.A.T. 

  • Scurtă trecere în revistă a literaturii asupra metodelor de interpretare
  • Diagnosticul prin observare-de-aproape şi prin observare-la-distanţă
  • Cum se utilizează versiunea lungă a formularului T.A.T.
  • Categorii de cotare (zece variabile)
  • Rezumatul şi raportul final
  • Forma scurtă a formularului Bellak pentru T.A.T. şi T.A.C.
  • Prezentări de caz
  • Literatura transculturală despre T.A.T.

CAPITOLUL 5 UNELE PROBLEME CLINICE ŞI ALTE PROBLEME SPECIALE ALE T.A.T.

  • Despre grupurile de diagnoză
  • Influenţa evenimentelor curente asupra povestirilor T.A.T.

CAPITOLUL 6 UTILIZAREA T.A.T. ÎN PSIHOTERAPIE

  • Utilizări terapeutice speciale ale T.A.T.
  • Utilizarea curentă a T.A.T. în funcţie de principalele faze ale terapiei
  • Utilizarea T.A.T. în programele de terapie de grup
  • Aspecte diagnostice în legătură cu terapia
  • Unele contraindicaţii în utilizarea testelor psihologice

CAPITOLUL 7 TRECERE ÎN REVISTĂ A LITERATURII REFERITOARE LA INTERPRETĂRILE T.A.T.

  • Valoarea ca stimul a T.A.T.
  • Variabile-etichetă
  • Agresivitate şi ostilitate
  • Motivaţia şi apercepţia

CAPITOLUL 8 APLICAREA ANALIZEI TEMATICE LA PRODUCŢIILE LITERARE

  • Somerseth Maugham – analiza poveştilor
  • Rezumat
  • Raportul final
  • Discuţii

CAPITOLUL 9 TEORIA RELAŢIILOR DE OBIECT ŞI EVALUAREA CU T.A.T., T.A.C. ŞI T.A.B. (cu David M. Abrams)

  • Perspectiva teoriei relaţiilor de obiect
  • O abordare a analizei T.A.T. din perspectiva relaţiilor de obiect
  • Protocolul T.A.T. al unui băiat adolescent nevrotic
  • Protocolul T.A.T. al unui psihotic activ

CAPITOLUL 10 TULBURĂRILE BORDERLINE ŞI NARCISICE ÎN T.A.T., T.A.C. ŞI T.A.B. (cu David M. Abrams)

  • Scurtă trecere în revistă a conceptelor diagnostice de tulburare borderline şi de tulburare narcisică
  • Indicatori caracteristici ai funcţionării la nivel pre-oedipal şi oedipal
  • Protocoale T.A.C. ilustrând funcţionarea la nivel pre-oedipal şi oedipal
  • Indicatori specifici ai patologiei borderline
  • Protocol T.A.T. ilustrând tulburarea borderline cu unele aspecte de psihoticism
  • Indicatori specifici ai patologiei narcisice
  • Protocol T.A.C. ilustrând patologia narcisică

CAPITOLUL 11 T.A.T., C.A.T. ŞI S.A.T. ÎN EVALUAREA NEUROPSIHOLOGICĂ (cu David M. Abrams) 

  • Câteva remarci generale asupra evaluării neuropsihologice
  • Identificarea aspectelor deficitului neuropsihologic în răspunsurile la T.A.T. şi T.A.C.

CAPITOLUL 12 T.A.C. 

  • Natura şi scopul testului 
  • Istoricul T.A.C. şi al T.A.C.-U
  • Teoria T.A.C.
  • Despre unele diferenţe între răspunsurile la T.A.C. şi T.A.T.
  • Administrarea T.A.C.
  • Descrierea planşelor şi răspunsurile tipice la imagini
  • Influenţa aspectelor perceptuale ale stimulilor asupra răspunsurilor

CAPITOLUL 13 T.A.C.-U

  • Dezvoltarea T.A.C.-U
  • Trecere în revistă a studiilor care compară imaginile cu animale şi imaginile cu oameni
  • Modificarări ale imaginilor utilizate în T.A.C.-U
  • Studii despre T.A.C.-U

CAPITOLUL 14 INTERPRETAREA T.A.C.

  • Zece variabile
  • Utilizarea formei scurte a formularului T.A.T. şi T.A.C.
  • Prezentări de caz
  • Exemple suplimentare
  • Probleme clinice speciale
  • Ilustrare de date clinice longitudinale

CAPITOLUL 15 UN SUPLIMENT LA T.A.C.

  • Scopul T.A.C.-S
  • Administrarea
  • Ancheta
  • Descrierea imaginilor şi a răspunsurilor tipice la acestea
  • Interpretare
  • Norme
  • Prezentări de caz

CAPITOLUL 16 TRECEREA ÎN REVISTĂ A LITERATURII RELEVANTE PENTRU INTERPRETAREA T.A.C.

  • Utilizarea T.A.C. în evaluarea dezvoltării copiilor normali
  • Variabile-etichetă şi studii socio-culturale
  • Studii diagnostice
  • Fundamente pentru interpretare
  • Linii generale de interpretare

CAPITOLUL 17 T.A.B.

  • Natura şi scopul tehnicii
  • Administrarea
  • Descrierea imaginilor şi a răspunsurilor tipice la acestea
  • Interpretare
  • Date privind tehnica apercepţiei pentru bătrâni
  • Patru studii-pilot bazate pe T.A.B.
  • Sugestii pentru viitoare cercetări

CAPITOLUL 18 FORMULARUL DE RAPORT AL TESTĂRII ÎN SCOP PSIHODIAGNOSTIC

Bibliografie


Fii primul care scrie un review

Ai nevoie de mai multe informații?

Ești interesat de anumite produse și îți este necesară descrierea procedurii de achiziție?
Un membru al echipei TestCentral te va ghida, oferindu-ți toate detaliile de care ai nevoie.

Member of the
Giunti Psychometrics International Group

Associate Member of the
European Test Publishers Group

Affiliate Member of
International Test Commission

SUS