KEV (Das Kieler Einschulungsverfahren) este un altfel de instrument evaluativ care vizează înscrierea la şcoală. Acesta oferă un mijloc de determinare a gradului de pregătire a copilului pentru începerea ciclului elementar, trezind în același timp interesul întregii familii pentru școală și contribuind la dezvoltarea unei atitudini pozitive față de această nouă etapă a vieții.
Fiind un instrument rapid și ușor de utilizat, KEV poate fi folosit atât de către psihologii școlari, cât și de cadrele didactice (învățători și/sau educatori), pe parcursul unei sesiuni de evaluare și observație care cuprinde trei părți:
- interviul cu părinții,
- jocul didactic împreună cu copilul și
- evaluarea individuală a acestuia (după caz).
KEV măsoară competențele cognitive, completate de testarea motricității și a memoriei, competențele de relaționare într-un grup, motivația, comportamentul de lucru și starea emoțională. Alături de evaluarea dezvoltării cognitive, sociale, motivaționale și emoționale, observațiile pot include ariile: percepție, lucru cu mulțimi, cunoștințe,capacitate de gândire și organizare, reproducerea formelor, limbaj și discurs, motricitatea fină și generală și motivația pentru performanță.
Decizia cu privire la aptitudinea de școlaritate a copilului se va lua pe baza datelor oferite de observațiile consemnate de psihologul școlar/cadrele didactice de-a lungul desfășurării subtestelor. Decizia poate diferenția între punctele slabe și punctele forte ale copilului.
KEV este util în prevenirea anxietății față de școală, dar și ca premisă pentru stabilirea condițiilor de învățare individuală, oferind astfel informații care pot fi utilizate în faza de început a predării sau în acordarea asistenței orientate în repetarea grupei pregătitoare.
Punctul de plecare pentru dezvoltarea KEV l-a constituit un studiu efectuat în noiembrie 1981 de către psihologi școlari cu privire la evaluarea nivelului de pregătire pentru școlarizare. Acest studiu a fost realizat în 180 de școli din Schleswig-Holstein, Germania.
-
| Abreviere | KEV |
| Data publicării | 2017 |
| Populația vizată | preșcolari, elevi de grădiniță |
| Forma de administrare | Individuală (și de grup), Heteroevaluare |
| Vârsta | 6-8 ani |
| Volumul eșantionului | Nu este cazul (se bazează pe observație) |
| Calificarea necesară | A |
| Durată | variabilă de la 15 minute la 120 de minute: 15 minute (interviu); 10 minute (consemnare protocol); 75 minute (joc didactic); 20 minute (evaluarea individuală) |
| Tipul itemilor | Procedură compusă din trei părți (interviu cu părinții, joc didactic și evaluare a copilului) în 10 arii ale domeniilor cognitiv, social, motivațional și emoțional |
| Numărul itemilor | 9 (interviu); 7 subteste (joc didactic); 9 subteste (evaluare individuală) |
I. Interviul cu părinții se axează pe obținerea informațiilor cu privire la aspectele menționate în cele ce urmează, la care se adaugă observațiile directe înregistrate de examinator în timpul interviului, conform ghidului KEV
- Atitudinea față de școală, frați, locul de joacă, de lucru, cunoașterea drumului către
școală - Relaționarea cu alți copii
- Respectarea regulilor
- Relaționarea cu adulții
- Independența
- Concentrarea într-un interval mai lung de timp (perseverența)
- Reacția la succes/insucces
- Evaluarea propriei performanțe
- Alte aspecte
II. Jocul didactic și III. Evaluarea individuală
Jocul didactic va fi realizat de către două cadre didactice. Cadrul didactic care va desfășura propriu-zis jocul ar trebui să fie cadrul didactic care va prelua copilul la școală, ceea ce ar avea efecte benefice din perspectiva interacțiunii ulterioare cu viitorii elevi și părinții acestora, dar și din perspectiva luării deciziei cu privire la școlarizarea copilului. Al doilea cadru didactic/evaluator va realiza observațiile.
Evaluarea individuală permite un diagnostic în domeniul cognitiv și este, mai ales pentru cazurile în care există o suspiciune, o completare a jocului didactic. Se pot alege acele subteste care sunt necesare în luarea deciziei, de exemplu, când pentru refuzul parțial de a participa la lucrul în echipă, nu există rezultate. Când nu se desfășoară jocul didactic, se recomandă îmbinarea interviului cu părinții cu evaluarea individuală.
Subtestele KEV, în funcție de domeniile măsurate:
1. Percepția
Este domeniul cognitiv care cuprinde noțiunea de formă, reproducerea formei și capacitatea de structurare. Există o legătură foarte strânsă în rezolvarea sarcinii de lucru între reproducerea formei și capacitatea de coordonare vizual-motrică.
În jocul didactic, domeniul percepției este măsurat astfel:
- Capacitatea de structurare - subtestul 2: Alinierea ferestrelor și a ușii
- Reproducerea formelor - subtestul 3: Reproducerea formelor
- Orientarea dreapta-stânga - prin observațiile suplimentare pe tot parcursul jocului didactic (mai ales la subtestele 3, 4 și 6)
În evaluarea individuală sunt măsurate următoarele aspecte ale percepției:
- Noțiunea de formă - subtestul 3: Indicarea și urmărirea cu degetul a figurilor geometrice
- Percepția detaliilor - subtestul 7: Compararea imaginilor
2. Lucrul cu mulțimile
Lucrul cu mulțimile indică dacă un copil a dobândit noțiunea de număr sau mulțime, adică dacă stăpânește operațiile de clasificare și ordonare, prin urmare, dacă îndeplinește cerințele care vor fi solicitate pe parcursul orelor de matematică. În acest instrument se evidențiază siguranța copilului în lucrul cu mulțimile de la 1 la 6, ceea ce reprezintă baza operațiilor de calcul.
În jocul didactic, domeniul mulțimilor este măsurat astfel:
Lucrul cu mulțimile indică dacă un copil a dobândit noțiunea de număr sau mulțime, adică dacă stăpânește operațiile de clasificare și ordonare, prin urmare, dacă îndeplinește cerințele care vor fi solicitate pe parcursul orelor de matematică. În acest instrument se evidențiază siguranța copilului în lucrul cu mulțimile de la 1 la 6, ceea ce reprezintă baza operațiilor de calcul.
În jocul didactic, domeniul mulțimilor este măsurat astfel:
- Subtestul 4: Activitatea cu buburuze (acoperă compararea mulțimilor; determinarea simultană a cantității mulțimilor; ordonarea mulțimilor)
În evaluarea individuală sunt măsurate următoarele capacități ale acestui domeniu:
- Subtestul 2: Mulțimi/Zar și cuburi (determinarea simultană a cantității mulțimilor și formarea mulțimilor)
3. Cunoștințele și capacitatea de gândire
Capacitatea de a gândi logic, de a înregistra relații și principii – atât cu material nonverbal, relativ abstract, cât și cu material verbal. Alegerea probelor se bazează pe o selecție de sarcini care cuprind material abstract, relativ independent de pregătirea și cunoștințele anterioare, precum și material verbal, legat de mediul înconjurător, care permite verificarea înțelegerii diferitelor/anumitor contexte.
În jocul didactic, capacitatea de gândire este măsurată astfel:
Subtestul 6: Ordonarea și povestirea după imagini - capacitatea de gândire
În evaluarea individuală, capacitatea de gândire și cunoștințele sunt măsurate astfel: Capacitatea de gândire:
Capacitatea de a gândi logic, de a înregistra relații și principii – atât cu material nonverbal, relativ abstract, cât și cu material verbal. Alegerea probelor se bazează pe o selecție de sarcini care cuprind material abstract, relativ independent de pregătirea și cunoștințele anterioare, precum și material verbal, legat de mediul înconjurător, care permite verificarea înțelegerii diferitelor/anumitor contexte.
În jocul didactic, capacitatea de gândire este măsurată astfel:
Subtestul 6: Ordonarea și povestirea după imagini - capacitatea de gândire
În evaluarea individuală, capacitatea de gândire și cunoștințele sunt măsurate astfel: Capacitatea de gândire:
- Subtestul 5: Indicarea părții lipsă a modelului
- Subtestul 6: Înțelegerea contextului semnificativ
Cunoștințele:
- Subtestul 3: Indicarea culorilor și numirea formelor
- 4. Limbajul
La intrarea în școală este necesar ca un copil să poată înregistra și reda informații verbale, să poată explica și prezenta fapte, și de a extrage informațiile relevante din instrucțiuni verbale. Pe lângă rolul pe care îl joacă familia de proveniență asupra comportamentului lingvistic, capacitatea de exprimare verbală/ lingvistică depinde și de factori emoționali, precum nesiguranța și anxietatea. Comportamentul verbal și comportamentul lingvistic, precum și înțelegerea limbii și a instrucțiunilor - sunt observate în mod direct în contextul social, dobândindu-se astfel informații despre posibile comportamente ale copiilor în situația școlară. Materialul este în așa fel organizat încât oferă posibilitatea de a stimula copiii cu limbaj insuficient dezvoltat sau inhibați și cuprinde suficiente modalități de exprimare și de acțiune nonverbale care permit observarea și a altor competențe.
În jocul didactic, domeniul lingvistic este măsurat astfel:
În jocul didactic, domeniul lingvistic este măsurat astfel:
- Comportamentul verbal (articulare, fluență verbală, construcția propoziției/gramatică) - prin observațiile suplimentare pe tot parcursul jocului didactic (mai ales la Subtestele 1, 5 și 6)
- Capacitatea de exprimare - subtestul 6: Ordonarea și povestirea după imagini
- Înțelegerea limbii și a instrucțiunilor - subtestul 3: Indicațiile de lucru pentru desenarea formelor
În evaluarea individuală sunt măsurate următoarele capacități ale acestui domeniu:
Capacitatea de exprimare - Subtestul 1: Povestire
- Comportamentul verbal - Subtestul 1: Povestire și Subtestul 6: Povestirea după imagini
În cadrul interviului cu părinții sunt posibile observații ale comportamentului verbal.
5. Memoria
Deoarece în viața de zi cu zi este necesară preponderent memorarea de durată medie (durată: minute până la zi/săptămâni), măsurarea acestei performanțe mnezice este mai importantă decât verificarea memoriei imediate (durată aproximativă: 30 de secunde). Instrumentul de față conține sarcini care solicită memoria imagistic-intuitivă, vizuală, verbală, auditivă, iar ca și sprijin adiacent, memoria motorie. Sunt oferite preponderent materiale coerent semnificative, iar pe lângă acestea și materiale pentru evaluarea memoriei mecanice, care solicită memoria de durată medie.
În jocul didactic, memoria este măsurată astfel:
Subtestul 4: Desenarea buburuzei cu 5 puncte
Deoarece în viața de zi cu zi este necesară preponderent memorarea de durată medie (durată: minute până la zi/săptămâni), măsurarea acestei performanțe mnezice este mai importantă decât verificarea memoriei imediate (durată aproximativă: 30 de secunde). Instrumentul de față conține sarcini care solicită memoria imagistic-intuitivă, vizuală, verbală, auditivă, iar ca și sprijin adiacent, memoria motorie. Sunt oferite preponderent materiale coerent semnificative, iar pe lângă acestea și materiale pentru evaluarea memoriei mecanice, care solicită memoria de durată medie.
În jocul didactic, memoria este măsurată astfel:
Subtestul 4: Desenarea buburuzei cu 5 puncte
- Material: imagistic-intuitiv & coerent semnificativ
- Percepția: vizuală
- Durata: medie
Subtestul 5: Reproducerea numelor din povestirea după imagini
- Material: verbal, intuitiv & coerent semnificativ
- Percepția: vizuală, auditivă
- Durata: medie
În evaluarea individuală, acest domeniu este măsurat după cum urmează:
Subtestul 4: Reproducerea numerelor
- Material: verbal, mecanic
- Percepția: auditivă
- Durata: imediată
Subtestul 4: Jocul de-a împachetatul valizei
- Material: verbal, semnificativ
- Percepția: auditivă
- Durata: imediată până la medie
6. Motricitatea
Este necesar să se aibă în vedere motricitatea atunci când se ia decizia înscrierii copiilor la școală, astfel încât intervenția pentru recuperare să se facă la timpul potrivit. În general, o capacitate motrică slabă este totuși un semnal de alarmă, deoarece acești copii dezvoltă frecvent dificultăți psihosociale. Instrumentul de față măsoară, pe lângă motricitatea fină - inclusiv îndemânarea, și motricitatea generală. Au fost alese subteste care:
– sunt cunoscute în literatura de specialitate ca fiind stăpânite de copii de 6 ani și a căror utilitate a fost demonstrată în mai multe studii;
– permit observarea diferențiată și pot fi utilizate sub formă de joc, din punct de vedere practic și al vârstei, într-un grup format din mai mulți copii.În jocul didactic, domeniul motric este măsurat astfel:
Motricitatea fină
Este necesar să se aibă în vedere motricitatea atunci când se ia decizia înscrierii copiilor la școală, astfel încât intervenția pentru recuperare să se facă la timpul potrivit. În general, o capacitate motrică slabă este totuși un semnal de alarmă, deoarece acești copii dezvoltă frecvent dificultăți psihosociale. Instrumentul de față măsoară, pe lângă motricitatea fină - inclusiv îndemânarea, și motricitatea generală. Au fost alese subteste care:
– sunt cunoscute în literatura de specialitate ca fiind stăpânite de copii de 6 ani și a căror utilitate a fost demonstrată în mai multe studii;
– permit observarea diferențiată și pot fi utilizate sub formă de joc, din punct de vedere practic și al vârstei, într-un grup format din mai mulți copii.În jocul didactic, domeniul motric este măsurat astfel:
Motricitatea fină
- Subtestul 2: Desenarea și decuparea unei case
- Subtestul 3: Desenarea de forme și linii într-un spaţiu dat
Motricitatea generală
- Subtestul 7: Sport
În evaluarea individuală, sunt măsurate următoarele aspecte ale acestui domeniu:
Motricitatea fină
- Subtestul 8: Trasarea liniilor
Motricitatea generală
- Subtestul 9: Sport
7. Motivația pentru performanță
Dezvoltarea motivației de realizare este în esență dependentă de educația pe care copilul o primește în ceea ce privește independența. Motivația pentru performanță este influențată de cele două tendințe motivaționale: speranța pentru succes și teama față de eșec. Orientarea către succes sau eșec este marcată direct de aprecierile sau deprecierile primite, dar poate fi modificată printr-un comportament adecvat al cadrului didactic. Pe baza acestor aprecieri, intermediate de ceilalți, copilul învață să se autoevalueze și să-și evalueze performanțele și abilitățile în comparație cu ceilalți. Din aceste manifestări referitoare la performanță se evidențiază ca fiind mai degrabă încrezător în succes sau temător de insucces.
În jocul didactic, domeniul motivațional se măsoară astfel:
Disponibilitatea la efort
Dezvoltarea motivației de realizare este în esență dependentă de educația pe care copilul o primește în ceea ce privește independența. Motivația pentru performanță este influențată de cele două tendințe motivaționale: speranța pentru succes și teama față de eșec. Orientarea către succes sau eșec este marcată direct de aprecierile sau deprecierile primite, dar poate fi modificată printr-un comportament adecvat al cadrului didactic. Pe baza acestor aprecieri, intermediate de ceilalți, copilul învață să se autoevalueze și să-și evalueze performanțele și abilitățile în comparație cu ceilalți. Din aceste manifestări referitoare la performanță se evidențiază ca fiind mai degrabă încrezător în succes sau temător de insucces.
În jocul didactic, domeniul motivațional se măsoară astfel:
Disponibilitatea la efort
- Subtestul 4 Lucrul cu buburuze - Alegerea imaginii buburuzei ușoare sau dificile
În interviul cu părinții, acest domeniu se măsoară astfel:
Independență
- Întrebări despre independența copilului, când se spală, când se îmbracă, despre preluarea de sarcini și realizarea de mici îndatoriri
Reacția la succes/insucces
- Întrebări despre reacțiile copilului la eșec sau la nereușită
Evaluarea propriei performanțe
- Întrebări despre aprecierea propriei performanțe
8. Comportamentul de lucru
Atitudinea față de muncă/efort necesară debutului școlarizării au fost însă puțin puse în practica evaluării aptitudinii de școlaritate. Instrumentul de față ține cont de observațiile din practica școlară asupra semnificației comportamentului de lucru, prin luarea în considerare a concentrării și ritmului de lucru. Concentrarea este verificată sub aspectele: corectitudine în realizarea sarcinii, perseverență și rezistență fizică.
În jocul didactic, comportamentul de lucru este măsurat astfel:
Concentrarea (corectitudine în rezolvarea sarcinii)
Atitudinea față de muncă/efort necesară debutului școlarizării au fost însă puțin puse în practica evaluării aptitudinii de școlaritate. Instrumentul de față ține cont de observațiile din practica școlară asupra semnificației comportamentului de lucru, prin luarea în considerare a concentrării și ritmului de lucru. Concentrarea este verificată sub aspectele: corectitudine în realizarea sarcinii, perseverență și rezistență fizică.
În jocul didactic, comportamentul de lucru este măsurat astfel:
Concentrarea (corectitudine în rezolvarea sarcinii)
- Subtestul 3 Desenarea de forme și linii într-un spațiu dat - Continuarea modelului de forme
Concentrarea pe o durată mai mare de timp (perseverența)
- Observațiile suplimentare pe tot parcursul jocului didactic (mai ales la Subtestele 4-6)
Concentrarea (rezistența fizică)
- Observațiile suplimentare pe tot parcursul jocului didactic (mai ales la Subtestul 4)
Ritmul de lucru
- Observațiile suplimentare pe tot parcursul jocului didactic (mai ales la Subtestele 2-4)
În interviul cu părinții, acest domeniu se evaluează astfel:
Concentrarea pe o durată mai mare de timp (perseverența)
- Întrebări despre perseverența în timpul jocului
9. Domeniul social – relaționarea, lucrul în grup
În instrumentul de față este evaluată atât disponibilitatea de relaționare cu cadrul didactic, cât și disponibilitatea de relaționare cu covârstnicii. Pe lângă acest aspect, se pot face observații despre capacitatea de a lucra în grup, ceea ce înseamnă în ce măsură:
– un copil preia cerințele grupului ca fiind obligatorii pentru el;
– un copil poate să-și amâne într-o anumită măsură propriile trebuințe și să aștepte până îi vine rândul;
– un copil poate să respecte reguli.
În jocul didactic, domeniul social este măsurat astfel:
Relaționarea cu copiii
În instrumentul de față este evaluată atât disponibilitatea de relaționare cu cadrul didactic, cât și disponibilitatea de relaționare cu covârstnicii. Pe lângă acest aspect, se pot face observații despre capacitatea de a lucra în grup, ceea ce înseamnă în ce măsură:
– un copil preia cerințele grupului ca fiind obligatorii pentru el;
– un copil poate să-și amâne într-o anumită măsură propriile trebuințe și să aștepte până îi vine rândul;
– un copil poate să respecte reguli.
În jocul didactic, domeniul social este măsurat astfel:
Relaționarea cu copiii
- Subtestul 1 Joc de cunoaștere
Relaționarea cu cadrul didactic
- Subtestul 1 Joc de cunoaștere
Relaționarea cu copiii
- Subtestul 7 Sport
Lucrul în grup (percepe cerințele grupului ca fiind obligatorii pentru el)
- Subtestul 2 Desenarea și decuparea unei case
Lucrul în grup (așteaptă să îi vină rândul)
- Subtestul 6 Ordonarea și povestirea după imagini
În interviul cu părinții, acest domeniu este măsurat astfel:
Relaționarea cu copiii
- Întrebări despre prietenii de joacă, grup și relații cu covârstnicii
Relaționarea cu adulții
- Întrebări despre comportamentul față de alți adulți și
- Observarea relaționării cu intervievatorul
Lucrul în grup (respectarea regulilor)
- Întrebări despre clasificarea și punerea în aplicare a regulilor
10. Domeniul emoțional
Copiii stabili din punct de vedere emoțional apar ca fiind echilibrați și încrezători, nu resimt presiune interioară și au încredere în propria persoană. În situații noi pornesc relativ fără tensiune, fără teamă și se comportă adecvat. Dispun de flexibilitate, creativitate și încredere în contextul social și în obținerea performanței. Copiii instabili din punct de vedere emoțional apar ca fiind anxioși, nefericiți, sensibili și neliniștiți, dintre toate acestea anxietatea având rolul central.În jocul didactic, domeniul emoțional este măsurat astfel:
Anxietatea de performanță și anxietatea socială
Copiii stabili din punct de vedere emoțional apar ca fiind echilibrați și încrezători, nu resimt presiune interioară și au încredere în propria persoană. În situații noi pornesc relativ fără tensiune, fără teamă și se comportă adecvat. Dispun de flexibilitate, creativitate și încredere în contextul social și în obținerea performanței. Copiii instabili din punct de vedere emoțional apar ca fiind anxioși, nefericiți, sensibili și neliniștiți, dintre toate acestea anxietatea având rolul central.În jocul didactic, domeniul emoțional este măsurat astfel:
Anxietatea de performanță și anxietatea socială
- Subtestul 5 Povestirea posterului prin observațiile suplimentare pe tot parcursul jocului didactic (mai ales la Subtestele 2-4)
În interviul cu părinții se pot observa anxietatea de performanță și anxietatea socială în comportamentul copilului pe parcursul discuției.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Achiziționează acest produs
Fii primul care scrie un review