Pentru această metodă nu sunt disponibile scale, însă redăm cuprinsul manualului:

I. Introducere

Capitolul 1. Preistoria testului Rorschach

Hermann Rorschach (1884-1922)

Capitolul 2. Posibilităţi de utilizare și utilizarea greșită ale testului Rorschach; încrederea/ siguranţa; fidelitatea și validitatea valorilor sale simptomatice

I. Posibilităţile de utilizare ale testului Rorschach    

1. Ca probă de examinare      
   1. În psihologia muncii      
   2. În psihologia tinerilor și în consilierea educaţională  
   3. În psihologia militară      
   4. În consilierea matrimonială și familială
   5. În expertiza judiciară
   6. În diagnosticul psihiatric
2. Ca test de cercetare
3. Retestul și seriile paralele
4. Combinarea cu alte teste
5. Așa numitul diagnostic in orb

II. Ipoteza testului

III. Utilizarea greșită a testului

1. Erori metodologice
2. Folosirea eronată a statisticii
   1. Așa numitele valori normale
   2. Metoda “split-test”  
   3. Metoda test-retest   
   4. “Calcularea” șocurilor cromatice
   5. False calculări de medii

IV. Încrederea și valabilitatea valorilor simptomatice ale testului Rorschach

1. Obiectivitatea
2. Stabilitatea
3. Validitatea valorilor simptomatice

II. Tehnica testului

Capitolul 3. Preluarea protocolului

I. Situația de test

II. Instructajul

III. Protocolarea

Tabele ajutătoare pentru localizare (cu indicaţia modurilor de percepere importante)

Capitolul 4. Marcarea / notarea raspunsurilor

A. Impărţirea clasică

I. Părţile componente ale formulelor

1. Modul de percepere       
   1. Răspunsuri globale
   2. Răspunsuri detaliu
   3. Semnificări de detaliu mic
   4. Răspunsuri intermaculare (albe)
   5. Așa numitele detalii oligofrene
   6. Tendinţele
2. Determinanţii
   1. Răspunsuri formă
   2. Răspunsuri kinestezice (mișcare)
   3. Răspunsuri cromatice (culoare)

α. Răspunsul formă-culoare

β. Răspunsul culoare-formă

γ. Răspunsul culoare primar

4. K și C în același răspuns

5. Raspunsurile cifră si poziţie

3. Conţinutul

4. Originalitatea

1. 1. Răspunsurile banale (comune)
   2. Răspunsurile originale
   3. Răspunsurile individuale

II. Valorile simptomatice ale elementelor formale

1. Modul de percepere

a. Răspunsurile globale

b.&c. Răspunsurile D și Dd

d. Răspunsurile intermaculare (albe)

e. Do

2. Determinanţii

1. 1. 1. Răspunsuri forma
      2. Răspunsuri kinestezie
      3. Răspunsuri culoare   

α. Răspunsul FC

β. Răspunsul CF

γ. Răspunsul C  

1. Răspunsuri KC
2. Răspunsurile KC, cifră și poziţie (doar atenţionare)
3. Conţinutul
4. Originalitatea 

                       a. Răspunsurile banale (comune)

                       b. Răspunsurile originale

                       c. Răspunsurile individuale

B. Răpunsurile umbrire/nuanţare și clarobscur ale lui BINDER

I. Delimitarea semnificărilor clarobscure

1. Interpretări de alb
2. Interpretări de contur
3. Nuanţarea secundară       
4. Interpretări clarobscure intelectuale   

                       a. Denumiri de clarobscur     

                       b. Reminiscenţe “știinţifice”

                       c. Simbolica clarobscurului   

II. Clasificarea semnificărilor clarobscure

1. Răspunsuri (C) (semnifi cări umbrire/nuanţare)
2. Răspunsuri Clob (clarobscur propriu zise)

                        a. Răspunsuri FClob+ (sau FClob- )

                        b. Răspunsuri ClobF

                        c. Semnificări Clob pure

III. Valorile simptomatice ale răspunsurilor clarobscure

1. Răspunsurile umbrire
2. Răspunsurile clarobscur

                        a. FClob+    

                        b. FClob-

                        c. ClobF

                        d. Clob pur

C. Ce este un răspuns?

I. Răspunsuri care nu sunt răspunsuri

1. Observaţii marginale       
2. Inflorituri și completări  

II. Defalcarea răspunsurilor

D. Asigurarea asupra răspunsurilor neclare

I. Nevoia asigurării        

II. Tehnica asigurării     

III. Mai puțin e mai mult (pelior est melior)   

Tabele ajutătoare pentru desemnare   

Capitolul 5. Despuierea / calcularea

I. Centralizarea   

1. Numărul de răspunsuri și timpul    
2. Sumele elementelor formale     

                    a. Suma modurilor de percepere      

                    b. Suma determinanţilor       

                    c. Suma conţinuturilor      

                    d. Suma frecvenţelor       

      3. Procentele și tipurile        

                    a. F+% (procentul de pregnanţă a formei)  

                    b. A% (procentul de semnifi cări animaliere)     

                    c. Ban% (procentul de răspunsuri banale)  

                    d. Orig% (procentul originalităţii)     

                    e. Alte procente      

                    f. Tipul de percepere       

                    g. Succesiunea       

                    h. Tipul de rezonanţă intimă    

                    i. Tipul cromatic        

                    j. Indicele de atitudine (Basch)      

                    k. Alţi indici        

      4. Formulare și cartoteci     

      5. Exemplu   

II. Valorile simptomatice      

1. H:Hd, A:Ad       
2. H si Hd    
3. F+%   
4. A%     
5. Ban%
6. Orig%
7. Tipul de percepere
8. Succesiunea
9. Tipul de rezonanţă intimă

Capitolul 6. Fenomenele speciale

Lista fenomenelor speciale (deosebite)

1. Refuzul (eșecul)
2. Conștiinţa (atitudinea) interpretativă
3. Critica obiectului și autocritica
4. Șocul cromatic   
5. Șocul cromatic întârziat
6. Șocul cromatic supracompensat
7. Șocul la roșu
8. Atracţia roșului
9. Șocul la negru (obscur)      
10. Șocul la negru supracompensat  
11. Fenomenul de ruptură / interferenţă
12. Șocul la albastru, respectiv verde    
13. Șocul la brun
14. Șocul la alb
15. Șocul la gol      
16. Șocul kinestezic        
17. Combinaţii simultane și successive   
18. Descrieri
19. Descrieri cinetice      
20. Pseudo C –urile         
21. Denumirea de culoare       
22. Semnificări Clob primitive
23. Semnificări Clob intelectuale       
24. Inhibiţiile (frânele) sofropsihice     
25. Semnificări CF si ClobF prelucrate    
26. Impresiile
27. Accentuarea simetriei   
28. Răspunsurile “sau”     
29. Răspunsurile perspectivă
30. Pedanteriile de formulare
31. Confabulaţiile și combinaţiile confabulatorii  
32. Contaminările       
33. K –urile secundare
34. K –urile reprimate
35. K - urile cu dublu sens       
36. KC cu senzatii corporale   
37. Perseveraţia (Forma brută organică –aderarea la formă- tipul ruminativ –perseverarea perceptivă –perseverarea părţii percepute)
38. Stereotipia anatomică      
39. Stereotipia părţii de corp     
40. Stereotipia feţelor        
41. Răspunsurile infantile  
42. Interpretările inverse      
43. Abstracţiile infantile      
44. Detalierea       
45. Repetiţia  
46. Valorizările        
47. Autoreferirile      
48. Răspunsurile cifră       
49. Răspunsurile poziţie      
50. Concretizările        
51. Negrul și albul ca valori cromatice    
52. Negarea culorii        
53. Culori în planșele negre      
54. Culoare falsă      
55. Dramatizarea culorilor       
56. Răspunsurile EQa (Guirdham)     
57. Răspunsurile EQe (Guirdham)     
58. Răspunsurile KF        
59. Răspunsurile k (Kob)      
60. Confuzia subiectivă privind modul de percepere   
61. Sublinierea centrului, respectiv a periferiei     
62. Asociaţiile acustice       
63. Inhibiţia de instalare (planșa 1)     
64. Iluzia de asemănare/ identitate      
65. Denegarea
66. Negarea și răspunsurile sub formă interogativă  
67. Contopirea formă – fond     
68. Cenzura (iniţială sau finală)      
69. Stupoarea la simbolul sexual       
70. Semnificaţiile de mască      
71. Oglindiri
72. Tulburari amnestice de vocabular
73. Agravările si alte observaţii clinice
74. Răspunsurile complexuale

Anexă: Unele modificări tehnice

I. Impărţirea în două a experimentului de provocare ad modum MORGENTHALER

1. Număr de răspunsuri și timp    
2. Tipul de percepere     
3. Dim
4. F+%  

II. Controlul șocurilor prin reacţia de alegere

III. Cercetarea reacţiiilor de aff ect si dispoziţie ad modum MOHR       

IV. Diferite alte încercări de modificare   

III. Utilizarea testului

Capitolul 7. Directive generale – Psihograma       

I. Directive generale pentru evaluare

II. Psihograma    

1. Doua modaltăţi       
2. Schema unei psihogreme sistematice   
3. Diagnosticul multidimensional      

Anexă: Prognostic       

I. Prognostic general       

1. Constituţie și mediu     
2. Factori constituţionali stenici și astenici (forţa si slăbiciunea Eului)     
3. Mecanisme de defensă      

II. Prognostic special      

1. Stări stenice și atenice      
2. Prognoza schizofreniei      
3. Aptitudinea (potrivirea) pentru psihoterapie specifică

Capitolul 8. Inteligenţa      

A. Evaluarea cantitativă

I. Ce este inteligenţa?      

1. Generalitaţi        
2. Factorii formali ai inteligenţei       
3. Aptitudine și rezultat

II. Contribuţia specifică a testului Rorschach la problema măsurării inteligenţei

III. Tehnica evaluarii cantitative a inteligentei cu ajutorul testului Rorschach      

  1. Normali    

1. F%    
2. Succesiunea      
3. G-urile  
4. Tipul de ppercepere    
5. A%     
6. Ban%    
7. Orig%   
8. K–urile  
9. Alţi factori      

  2. Sub normalii       

1. Inhibitori ai inteligenţei     

            α. Inhibiţia nevrotică a inteligenţei    

            β. Inhibiţia depresivă a inteligenţei      

      2. Lipsa inteligenţei (oligofrenia)    

            α. Despre psihologia olgofreniei      

            β. Diagnosticul Rorschach al oligofreniei       

      3. Defectul de inteligenţă (demenţa)     

  3. Supradotaţii       

IV. Scală pentru descrierea cantitativă a evaluarii inteligenţei

B. Evaluarea Calitativă

I. Categorii tipologice      

   1. Teoria tipurilor de inteligenţă      

1. Inteligenţa abstrect teoretică       
2. inteligenţa practică legată de materie   
3. Aptitudinea intuitive – artistică   

   2. Sindroamele Rorschach al tipurilor aptitudinale

1. Aptitudinea abstract – teoretică   
2. Aptitudinea practică       

              α. Inteligenţa practică       

              β. Aptitudinea tehnică       

              γ. “Simţul realităţii”       

     3. Aptitudinea artistică     

II. Diagnosticul calitativ iindividual al inteligenţei    

1. F+%   
2. Succesiunea        
3. G-urile    
4. Tipul de percepere      
5. A%    
6. Ban%    
7. Răspunsurile originale
8. K-urile

Capitolul 9. Afectivitatea

I. Tipurile de afectivitate       

  1. Culorile (Cromatica)

1. FC – urile       
2. CF – urile       
3. C – urile pure        
4. Raportul intern al valorilor cromatice
5. Categorisirea răspunsurilor cromatice   

  2. Elemente care modulează răspunsul cromatic

II. Stabilizarea afectivităţii     

1. Frânarea afectivităţii     
2. Inhibiţia afectivităţii    

III. Protocoale fără răspunsuri cromatice

1. Sărăcirea, pustiirea afectivă
2. Torpoarea, tocirea afectivă
3. Inhibiţia afectivă     

             a. Inhibiţia depresivă      

             b. Inhibiţia nevrotică      

IV. Contactul social      

1. Ban și Ban%      
2. FC – urile  
3. D – urile   
4. H si Hd – urile        
5. Kinesteziile de flexie și de extensie    

Capitolul 10. Tipurile constituţionale și corelatele lor în testul Rorschach

I. Tipurile picnic-sinton și cel schizo-afin    

II. Atleticul și tipul Ixotim

1. KRETSCHMER        
2. STRÖMGREN       

            a. Tipul Ixotim

            b. Sindromul Rorschach al Ixotimiei    

Capitolul 11. Nevrozele   

A. Scurtă privire asupra categoriilor celor mai importante a nevrozelor

I. Generalităţi   

II. Formele nevrozelor        

III. Pulsiunile    

IV. Libido si agresiunea (agresivitate)  

V. Stadii si faze ale dezvoltării libidoului    

VI. Situaţia oedipiană        

VII. Destinele pulsionale          

VIII. Deosebiri între psihicul infantil și cel adult    

IX. Nevrozele sub diverse aspecte     

1. Nevroza ca fixaţie pregenitală      
2. Nevroza ca prăbușire a structurii eului   
3. Anxietatea și felurile ei     
4. Nevroza ca modificare a compoziţiei ansamblului pulsional     
5. Nevroza ca defensă împotriva anxietăţii  

X. Nevrozele de caracter (Charakterneurosen) 

Tabele rezumative          

   Simptomatologia nevrozelor       

   Etiologia și structura nevrozelor        

B. Diagnosticul formal Rorschach al nevrozelor

I. Generalităţi    

1. Fixaţiile    
2. Tulburările de libido obiectal     

             A. Tipul cromatic       

             B. Fenomenele de șoc     

                  α. Șocul cromatic     

                  β. Șocul la negru (obscur)     

                  γ. Categorisirea șocurilor      

3. Simptomele anxietăţii     

                a. Anxietatea de libido     

                b. Anxietatea fobică     

                c. Anxietatea de castraţie (de culpabilitate, mustrarea de conștiinţă)     

      4. Narcisismul        
                a. Fixaţiile orale       
                b. Infantilismul        
                c. Factori de contact diminuaţi      
                d. Egocentrism      
                e. Semnificări oglindite drept K      

      5. Agresiunea (agresivitatea) crescută

      6. Mecanismele de defensă

II. Formele definite de nevroză     

1. Neurastenia        
2. Nevroza anxioasă        
3. Fobia   
4. Isteria   
5. Nevroza obsesiv-compulsivă (Zwangneurose)    
6. Cleptomania       

C. Judecarea răsunsurilor complexuale

I. Stabilirea răspunsurilor complexuale      

II. Felurile de răspunsuri complexuale       

1. K Orig     
2. Răspunsurile cromatice originale     
3. Răspunsurile Dim C (C)      
4. Gim    
5. Răspunsuri complexuale din categoria F  
6. Răspunsuri complexuale care nu pot fi luate ca atare

III. Conţinutul răspunsurilor complexuale      

1. Fixaţiile    
2. Identificările       
3. Conflictele actuale        

IV. Gruparea răspunsurilor complexuale și seriile  

D. Nevrozele de caracter (Charakterneurosen)

I. Caracterul impulsiv     

II. Caracterul Isteric      

III. Caracterul obsesional (Zwangscharakter)      

1. În general
2. Caracterul anal retentiv     
3. Caracterul “ intelectualizant ”      

IV. Caracterul falic narcissistic     

V. Caracterul masochist        

Anexa : Perversiunile     

Capitolul 12. Psihopatiile

A. Dubiile privid conceptul de psihopatie și privire asupra sistemelor de clasificare importante ale psihopatiilor

I. Conceptul de psihopatie      

II. Sistemele de clasificare a psihopatiilor

1. KRAEPELIN
2. BLEULER
3. Tipologia reacţiei     
4. Tipologia constituţională a lui KRETSCHMER
5. KAHN
6. Clasificarea O.M.S     
7. LEVINE
8. SZONDI 

B. Diagnosticul Rorschach al psihopatiilor

I. Diagnostic pozitiv și negativ al psihopatiilor    

II. Psihopatiile veritabile (constituţionale)

1. Psihastenia (subvaliditate)
2. Psihopatia senzitivă
3. Schizoidia
4. Cicloidia   
5. Ixoidia    
6. Labilii dispoziţionali       
7. Incontinent/instabil – abulicii       
8. Mitomanii (pseudologicii)     
9. Dependenţii (de substanţe), toxicomanii  

III. Pseudo-psihopatiile lezionale

1. Pseudoastenia lezională (respectiv pseudo-histero astenia)    
2. Ixofrenia lezională        
3. Labilitatea dispoziţională lezională   
4. Pseudoapatia lezională  
5. Pseudo mitomania lezională    
6. Antisocialitatea lezională      

 C. Evaluarea educabilităţii psihopaţilor tineri

Anexa: Traumele de mediu     

Capitolul 13. Depresiile   

I. Depresia in literatura Rorschach    

II. Sistematica depresiilor        

III. Diagnosticul Rorschach al depresiilor      

1. Sindromul classic       
2. Sindroame depressive abortive     
3. Factori comuni       
4. Tipuri specifice de depresii    

              a. Depresia ne-melancoliformă din grupa endogenă  

              b. Depresiile constituţionale     

              c. Depresiile dispoziţionale, paleoreactive  

              d. Depresia caracterogenă în special

Anexa I: Amphithimiile      

I. Concept și tipuri       

II. Diagnosticul Rorschach al Amphithimiei     

1. Stările mixte pur cicloide      

                 A. Fuga de depresie        

                 B. Fuga în banalitate    

      2. Fuga în exaltare        

      3. Hipomanie cronică cu depresie psihogenă

Anexa II: Rezumat al dispoziţiilor

Capitolul 14. Psihozele

A. Schizofrenia

I. Generalităţi    

II. Simptomele Rorschach ale schizofreniei    

III. Formele schizofreniei          

Anexă: Psihoza paranoidă presenilă (paranoia de involuţie)   

B. Psihoza maniaco – depresivă

I. Rezultatele lui Rorschach      

1. Dispoziţia depresivă și melancolia    
2. Dispoziţia maniacală și mania       
3. Starile mixte maniaco-depresive

II. Diagnosticul diferenţial

III. Demenţa în psihoza maniaco-depresivă

C. Epilepsiile

I. Problematica clinică a epilepsiilor      

II. Rezultatele lui Rorschach      

III. Cercetători ulteriori          

IV. Diagnosticul Rorschach al epilepsiei în practică     

1. Generalităţi        
2. Probleme de diagnostic diferenţial    

D. Psihozele organice

I. Conceptul și delimitări        

1. Tipul de reacţie acut exogen    
2. Psihosindromul organic (leziunea cerebrală difuză)  
3. Sindromul lezional localizat    

II. Sindromul organic Roschach general    

1. Sindromul OBERHOLZER     
2. Sindromul (semnele) PIOTROWSKI    
3. Sindromul “unicităţii” (sindromul organic general Rorschach)      

III. Diagnosticul Rorschach al sindroamelor organice specifice  

1. Demenţa senilă       
2. Demenţa arterosclerotică      
3. Paralizia progresivă (Dementia paralitica)  
4. Encefalita  
5. Parkinsonismul postencefalitic      
6. Encefalopatia traumatică (Encefaloza sensu RITTER)
7. Alcoolicii  

                 a. Alcoolismul cronic     

                 b și c. Delirium tremens și halucinoza alcoolică  

                 d. Psihoza alcoolică Korsakoff      

                 e. Delirul de gelozie al băutorului    

                 f. Dipsomania       

                 g și h. Epilepsia alcoolică și melancholia alcoolică  

      8. Leziuni ale lobilor frontali     

      9. Tumorile cerebrale       

E. Psihoze psihogene

I. Conceptul și sistema psihozelor psihogene   

1. Conceptul  
2. Factori constituţionali      
3. Factorul exogen (teoria alegerii psihozei a lui STRÖMGREN)    
4. Schemă rezumativă       
5. Tulburările de constiinţă în special (Împărţirea lui STROMGREN)   

II. Diagnosticul Rorschach al psihozelor psihogene    

1. Generalităţi        
2. Grupele principale       
3. Sindroamele emoţionale     
4. Tulburările de conștiinţă   
5. Sindroamele paranoide     

Anexa: Testul Rorschach și psihotropele        

Capitolul 15: Utilizarea testului Rorschach la copii și tineri

I. Literatura   

II. Rezumat prvind rezultatele cercetării Rorschach la copii  

1. Coloana modurilor de percepere     
2. Coloana determinanţilor      
3. Conţinutul        
4. Procentele  
5. Fenomenele speciale       

           a. Refuzul  

           b. Conștiinţa interpretativă    

           c. Șocurile cromatice si la negru (obscur)  

           d. Confabulaţiile        

           e. Contaminările, și răspunsurile cifră și poziţie  

           f. Perseveraţiile        

           g. Abstracţiunile infantile      

           h. Semnificări inverse      

III. Reguli speciale pentru utilizarea testului Rorschach la copii        

  1. Preluarea   

  2. Evaluarea   

  3. Răspunsurile formă      

1. F+ %    
2. G –urile  
3. D – urile și Dd – urile     
4. Dim – urile      
5. Semnificarea de obiect ca D+
6. K – urile        
7. Răspunsurile cromatice     
8. Tipul de rezonanţă intimă
9. Ban și Ban%        
10. Orig%  
11. Raportul A:Ad         
12. Confabulaţii, perseveraţii și semnificările inverse

IV. Testul Rorschach la tineri     

1. Coloana modului de percepere   
2. Coloana determinanţilor
3. Conţinutul      
4. Procentele      
5. Fenomenele speciale      

Anexa 1: Copii și tineri dificili     

I. Copiii cu dificultăţi de educaţie      

1. Copii imaturi și cu defecte de dezvoltare  
2. Copiii agresivi      
3. Contact fictiv, înșelător      
4. Copii cu simptome psihosomatice   

II. Tineri cu dificultăţi de educaţie    

1. Generalităţi       
2. Tineri “incontinenţi” apatici (haltlos)     
3. Delincvenţii (hoţii) minori     

      4. Semnificări animaliere si reacţia la disciplină      

Anexa 2: Testul Rorschach la vârstă înaintată      

IV. Partea finală

Capitolul 16. Fundamentele teoretice ale testului Rorschach     

I. Generalităţi    

II. Fundamentarea teoretică a conceptului de proiecţie  

III. Cercetarea relaţiei formă cromatică și psihologia culorii  

IV. Gestalt-psihologia și cercetarea raportului formă – fond

V. Școala Perception – Personality      

1. General
2. Cercetări statistice        

           A. Cercetări de pe poziţii predominant constituţionale      

           B. Cercetări de pe poziţii predominant funcţionale

     3. Cercetări dinamice      

V. Exemple

Observaţii preliminare

Inteligenţă, cantitativ

Nr. 1. Normal mediu         

Nr. 2. Normal, superior          

Nr. 3. Prostie fiziologică          

Nr. 4. Oligofrenie ușoară        

Inteligenţă, calitativ

Nr. 5. Om de știinţă         

Nr. 6. Tehnician

Nr. 7. Artist (Serie paralelă)       

Tipuri constituţionale

Nr. 8. Ixotthimie

Nevroze

Nr. 9. Nevroză anxioasă

Nr. 10. Histerie

Nr. 11. Nevroză obsesiv – compulsivă

Nr. 12. Nevroză falic-narcisistă (tipul asocial)

Nr. 13. Pseudolabilitate nevrotică

Psihopatii

Nr.14. Psihopatie Incontinent /Haltlos/ (mitoman)

Nr.15. Psihastenie lezională (pseuoastenie)      

Depresii

Nr. 16. Depresie psihastenică         

Nr. 17. Depresie caracterogenă        

Amphitimii

Nr. 18. Fuga de depresie (serie paralelă)      

Schizofrenie

Nr. 19. Catatonie          

Nr. 20. Paranoid          

Paranoia de involuţie

Nr. 21. Paranoia caracterogenă la climacteriu     

Psihoza maniaco-depresivă

Nr. 22. Hipomanie        

Nr. 23. Depresie de tip endogen      

Epilepsii

Nr. 24. Epilepsie genuină        

Nr. 25. Epilepsie traumatică       

Psihoze organice

Nr. 26. Demenţă senilă          

Nr. 27. Demenţa arteroslerotică       

Nr. 28. Demenţă paralitică        

Nr. 29. Ecefalopatie traumatică (Encefaloză)    

Nr. 30. Psihoză de intoxicaţie alcoolică (Delir de gelozie)    

Psihoze psihogene

Nr. 31. Tulburare de conștiină        

Nr. 32. Reacţie paranoidă fără halucinaţii      

Nomenclatură și Prescurtări     

Coeficienţi de rezonanţă intimă (Erlebnisquotienten, EQ) și valori de poziţionare (Einstellungswerte)      

Bibliografie

Registru (index) de nume

Registru (index) de termeni

Prefața traducătorului la ediția română a volumului RORSCHACH®

Considerăm că apariţia acestei cărţi în limba română va facilita accesul psihologilor, și psihiatrilor români către una din cele mai importante căi de cunoaștere a personalităţii.

Începutul secolului XX a fost pentru studiul psihologiei și psihopatologiei cea mai prolifică și dinamică perioadă, după desprinderea ei din filosofie. Cartea lui Ewald Bohm a aparut prima data în 1948, sintetizând tendinţele psihologiei clinice și ale psihopatologiei primei jumătăţi de secol XX. Impresionat de genialitatea probei Rorschach și a autorului ei, pe care, chiar dacă nu l-a cunoscut, i-a fost contemporan și emul, Bohm încearcă să nu iasă din “testamentul” lui Rorschach. Herman Rorschach, născut și crescut în spaţiul lingvistic al marilor psihopatologi ai secolului trecut, revoluţionarii gândirii despre omul interior, Freud, Bleuler, Jung, Kretschmer, Jaspers, Koehler, Koffka, Klages, Szondi sau Pulver, este legat de ei ca mod de-a gândi și de preocupările lor asupra etiologiei tulburării mentale și chiar a mentalului în sine.

Preocuparea lui Bohm, ca și cea a predecesorului său Hermann Rorschach, era găsirea acelor date din funcţionarea intrinsecă a psihicului, care puteau decela între etiologiile, organică, constituţională și nevrotică (reactivă) a tulburărilor, și eventual evaluarea ponderii lor la o persoană dată.

Astăzi, după mai mult de 50 de ani de la scrierea cărţii putem spune că s-au perindat progrese ale mijloacelor de investigatie ale leziunilor organice ale bolilor sau tulburărilor psihice - angiografia, electroencefalografia, pe care o menţionează, deja în ediţia 2-a, cu varianta ei de potenţiale evocate, tomografia computerizată (CT) și în cele din urmă tomografia cu rezonanţă magnetică (RMN) - care au adâncit mijloacele de documentare ale “fundamentelor organice”, atât de mult și de nesigur căutate în vremea lui Rorschach. Pe de altă parte terapia psihotropă a reușit, începând cu a doua jumătate a secolului XX să fie mai eficientă și mult mai specifică. Dar neuropsihologia și psihopatologia pe de-o parte și psihoterapia și recuperarea pe de altă parte, au nevoie de fineţea analizei individuale psihopatologice, utile terapiei orientării și acompanierii indivizilor spre o calitate mai bună a vieţii lor personale. „Aceste mijloace noi vin doar să confirme existenţa unor leziuni dar nu pot surprinde specificul psihopatologic individual din eterogenitatea unor pacienţi cu aceeasi etiologie“ [Caputo, J., 1999 - The Rorschach as a Neuropsychological Instrument: Historical precedents and future use – Html version]. Aceste concluzii de data recentă vin să confirme presupunerile și încercarile perioadei cristalizării psihopatologiei clinice, pe linia cărora a mers Bohm fidel intuiţiei lui Rorschach. În zona avatarurilor spiritului epoca actuală a accentuat mai mult pe omul social și pe cel funcţional, abandonând omul interior (cel care îl preocupa și pe Rorschach, ca și pe autorul acestei cărţi).

Astăzi sunt în vogă clasificarile pe baze functional comportamentale (vezi DSM III și IV) care caută să evite disputele etiopatogenetice aparute intre diferite școli de gândire din psihologie, în special aceea dintre psihanaliză și behaviorism, in formele ei actualizate. Din păcate, din raţiuni ce ţin de comunicare operaţională internaţională, mai mult statistică, juridică și politică, psihiatria și psihopatologia ultimelor decenii a devenit mai mult o contabilitate de simptome sau un regulament procedural de incadrare și nimic mai mult! Subiectivitatea, adâncurile inconștientului, persoana cu straturile și mișcările subtile ale interiorului uman individual, în relaţiile lui cu lumea, este astfel ocolită sau ignorată. Manualul de faţă este o introducere în modul de gândire în domeniul psihopatologiei al “pionierilor”, sugerând astfel multiplicitate și flexibilitate în interpretarea conduitelor umane. Cu toate acestea ţinem să precizăm și cititorul va avea prilejul să constate, că autorul este mereu preocupat de rigoarea știinţifică într-un domeniu în care alunecările spre eroare și facil sunt foarte ușor de performat.

Noţiunile de etiologie (capitolul nevroze, diagnosticele, teoria), chiar dacă unele depășite de “modă” sunt de înţeles pentru orice om format serios în domeniul psihiatriei, psihologiei și/ sau psihanalizei.

Considerăm că manualul de faţă, chiar dacă conţine unele aspecte vetuste din punctul de vedere al abordării, fiind tributar încercărilor de început ale secolului trecut este încă, poate cel mai bun îndreptar pentru cel care dorește să studieze psihologia clinică.

Bogdan Lucaciu, 2008