Out of Office - Revenim la birou pe data de 9 Ianuarie 2025, iar până atunci vă dorim 🎉 Sărbători Fericite 🎉 alături de cei dragi!

Contextul pandemiei a imprimat psihologiei, ca domeniu științific, un ritm rapid, accelerând și fluidizând schimbul informațional. Majoritatea evenimentelor care s-au amânat în 2020 și-au regăsit anul acesta participanții online, prin intermediul tehnologiei.

Astfel, profesioniști din toate colțurile lumii s-au întâlnit de data aceasta în încăpătoare camere virtuale, care nu numai că le-au găzduit prezentările, atelierele și sesiunile de discuții, dar în cele mai multe cazuri le-au și imortalizat pentru a putea fi revizitate ulterior. 

Este și cazul International Congress of Psychology (ICP) 2020+, care s-a desfășurat virtual, în perioada 18-23 iulie 2021, folosind platforma Whova (un performant software, premiat pentru facilitarea evenimentelor hibride). ICP2020+ a fost organizat de către Societatea Cehă și Moravă de Psihologie (ČMPS), cu sprijinul Uniunii Asociațiilor Psihologice ale Republicii Cehe (UPA ČR) și sub auspiciile Uniunii Internaționale a Științei Psihologiei (IUPsyS). 

Detalii și impresii din inima evenimentului ne-au fost oferite de psih. clinician Cornelia Eugenia Munteanu. Cornelia este un profesionist model, care reprezintă frecvent psihologia română peste hotare și o cunoașteți cel mai probabil ca autor al adaptărilor române ale consacratelor Minnesota Multiphasic Personality Inventory®-2 (MMPI®-2) și Mini-Mental State Examination, 2nd Edition® (MMSE-2®). Ceea ce este mai mai puțin probabil să știți este că, în prezent, Cornelia este implicată și în proiectul de traducere și adaptare al variantei MMPI® pentru adolescenți: Minnesota Multiphasic Personality Inventory-Adolescent®-Restructured Form (MMPI-A®-RF). 

Instantanee ICP2020 alături de psih. C. Munteanu

Ce a marcat experiența ICP, post-pandemie? Mărimea evenimentului pentru unul care a avut loc la distanță . A fost un eveniment de mare amploare în ciuda provocărilor globale. Deși s-a desfășurat complet în format virtual, a fost centrat pe relaționare și schimb științific, cu idei valoroase, surse inepuizabile de inspirație, sugestii interesante și concluzii importante. M-a surprins în mod plăcut că nu am simțit deloc caracterul virtual. De exemplu, chiar și petrecerea a fost virtuală, eram un avatar și navigam într-un spațiu identic cu cel al unui congres real, cu diferite puncte de socializare. În interfața video, atunci când întâlneam un alt avatar, se deschideau camerele video și ne puteam vedea și discuta. Deosebit de interactiv și amuzant! 

Care au fost momentele preferate ale acestei ediții? Toate secțiunile au avut prezentări interesante, iar dintre toate ofertele congresului mi-a plăcut în mod deosebit masa rotundă cu cei patru magnifici: Robert Cialdini (prof. emerit Univ. de Stat Arizona, considerat părintele conceptelor de influență și persuasiune), Philip Zimbardo (prof. emerit Univ. Stanford, faimosul său experiment al simulării unei situații de penitenciar aniversează anul acesta 50 de ani!), Christina Maslach (prof. emerit al Univ. California, Berkeley, cunoscută pentru aportul său în privința burnout-ului ocupațional) și Elizabeth Loftus (prof. distins al Univ. California, Irvine, recunoscută pentru studiile asupra maleabilității memoriei umane). I-am simțit atât de aproape încât am avut sentimentul că pot să le strâng mâna și să le mulțumesc că ne-au primit în casele lor și ne-au împărtășit din experiența lor de o viață. Discuția lor a avut ca temă psihologia și acțiunile sale pro-sociale, prin adecvarea constructelor și descoperirilor pentru audiențele fără experiență în domeniu, astfel încât acestea să le poată aplica corect în viața de zi cu zi. 

Maleabilitatea memoriei umane

Totodată mi-a stârnit curiozitatea lucrarea colegilor din Italia (Cristina Mazza, Marco Colasanti, Alberto Di Domenico, Merylin Monaro), Behavioral indicators to detect faking-good response style care a avut ca obiectiv prevenirea încercărilor de distorsiune prin identificarea unor indicatori externi, distincți de tipicele scale de validitate concepute pentru detectarea răspunsurilor părtinitoare. O serie de simulări care au inclus compararea unui set de variabile (scoruri T, timpi de reacție și dinamica mouse-ului) alături de manipularea unui cuplu de factori: cu sau fără presiunea timpului, cu instructajul de a distorsiona sau nu. Primul studiu din cele cinci a indicat că timpul de reacție al participanților instruiți să se prezinte într-o manieră favorabilă este afectat de presiunea timpului (atunci când aceasta lipsește, aceștia au un timp mai lent de răspuns față de respondenții onești). Unul dintre studiile incluse în cercetarea lor s-a centrat pe MMPI®-2, iar rezultatele au indicat faptul că diferențele privind timpii de reacție dintre participanții instruiți să distorsioneze și cei onești au fost semnificative doar în condițiile de presiune a timpului. M-a interesat modul în care au creat presiunea de timp. Răspunsul lor a fost prompt și generos. Apreciez întreaga lor muncă și bunăvoință, le întorc mulțumirile înzecit. Cel de-al treilea studiu a utilizat analiza ML pentru a evalua indicatori comportamentali ai distorsiunii și a concluzionat că presiunea timpului este cel mai fidel indicator al răspunsurilor dezirabile, în absență, fiind suplinită doar de timpul reacție evaluat la rândul lui ca mai acurat decât scalele de validitate. Alte două studii au identificat mișcări mai lente ale mouse-ului (timp normal de răspuns) și traiectorii mai largi și instabile în condițiile de presiune temporală, respectiv aplicabilitatea indicatorilor comportamentali pentru chestionare cu itemi dihotomici sau cu patru alternative de răspuns. În concluzie, indicatorii comportamentali par a fi o metodă utilă și economică de a suplimenta aportul scalelor de validitate. 

Ne-ai putea împărtăși câteva detalii ale prezentării tale? Sigur! Mi-am dorit să investighez câteva aspecte practice în administrarea celei mai scurte versiuni a MMSE-2: BV, mai ales că este unul dintre cele mai folosite instrumente la nivel internațional în ceea ce privește deterioarea cognitivă (DC) (de la screening individual sau comunitar, la monitorizarea în timp a progresului sau determinarea eficienței medico-clinice). Vă reamintesc că MMSE2: BV constă din patru sarcini (în ordine: Înregistrare, Orientare în timp, Orientare în spațiu și Reaminitire) cu posibilitatea de a obține scoruri brute în intervalul 0-16. Prima și ultima sarcină implică memoria imediată și pe termen scurt (MS). Cum MS are o capacitate limitată de stocare (10-30s) ar însemna că fiecare dintre cei 16 itemi ar trebui administrat la fiecare 2 secunde ceea ce este evident dificil de obținut, mai ales că există trei sarcini de învățare incluse în Înregistrare. Am administrat testul pacienților cu diverse forme de DC, dar și celor cu tulburări afective (precum anxietate sau depresie). Rezultatele pe care le-am obținut mi-au indicat că sunt semnificativ dependente de modul în care testul este administrat și de modul în care examinatul este pregătit înainte de testare. Acuratețea administrării MMSE-2: BV depinde prin urmare de examinat și examinator prin: concentrarea asupra sarcinii, menționarea dificultăților sau adresarea întrebărilor după completarea testului și prin precizarea că întrebările nu pot fi repetate. Menționez că experiența mea cu acest instrument include peste 2000 de administrări și că recomand practicienilor să acorde atenția cuvenită și celor mai simple aspecte cum sunt de exemplu încălzirea vocii sau acordarea (tuning-in) cu examinatul înainte de derularea sesiunii de testare. 

Ar trebui psihologii români să participe la acest eveniment pe viitor? Da! Clar, prin dedicare și mari eforturi organizatorii au reușit să facă din acest eveniment unul special și memorabil pentru noi toți, iar vestea bună este că drept răsplată pentru munca lor, ICP 2024 va fi la Praga (și poate nu doar virtual). I-aș încuraja acum mai mult ca oricând pe colegii de breaslă să intre în contact cu specialiști din domeniul de psihologie care îi interesează: costurile cu deplasarea nu există în cazul unei conferințe virtuale, iar din confortul casei beneficiile sunt aceleași (ediția aceasta a fost disponibil inclusiv turul virtual ghidat al orașului-gazdă). Mai mult, s-ar putea să găsească nu doar noi perspective de a aborda subiectele preferate, dar și prieteni de suflet cu care să împărtășească pasiunea pentru psihologie.


Prezentul interviu s-a desfășurat de la distanță, la finalul lunii Iulie 2021, la foarte mică vreme de la încheierea ICP2020+. A scris Camelia Ionescu, M.A. Psychologist, Marketing Specialist @TestCentral. Dacă ai întrebări sau sugestii, îmi poți scrie aici. 

Articolul a fost actualizat ultima oară pe data de 30.07.2021

Ai nevoie de mai multe informații?

Ești interesat de anumite produse și îți este necesară descrierea procedurii de achiziție?
Un membru al echipei TestCentral te va ghida, oferindu-ți toate detaliile de care ai nevoie.

Member of the
Giunti Psychometrics International Group

Associate Member of the
European Test Publishers Group

Affiliate Member of
International Test Commission

SUS