În perioada 5-8 Iulie 2022 s-a desfășurat la Ljubljana, European Congress of Psychology, eveniment aflat la cea de-a XVII-a ediție, a cărei temă centrală a fost Psihologia ca pivot al științei: oportunități și responsabilități. Prin intermediul psih. clinician Cornelia Eugenia Munteanu vă putem oferi câteva detalii de la fața locului. De această dată, Cornelia Munteanu nu numai că numai că a susținut o interesantă lucrare, dar a prezidat și secțiunea de prezentări individuale din domeniul Evaluărilor de Psihologie Clinică.

Cum a fost evenimentul? Și cum a fost psihologia română reprezentată? Congresul a fost organizat exemplar, însă ceea ce vreau să punctez este faptul că, la secțiunea pe care am prezidat-o, reprezentanții României au dat dovadă de conștiință profesională, seriozitate și, mai ales, coeziune. Timpul petrecut împreuna a fost unul fructuos. Prin transmiterea cunoștințelor și reîmprospătarea conceptelor se nasc ideile noi și se construiesc echipele de cercetare durabile. Felicitările se îndreaptă deopotrivă și către organizatori și către participanți.

Iată prezentările care s-au regăsit în secțiunea prezidată

The Role of the MMPI-2 and MMSE-2 in Assessing Work Capacity and Eligibility for Disability Benefits (Cornelia-Eugenia Munteanu) 

Evaluarea capacității de muncă și a eligibilității pentru compensațiile de invaliditate, în speță pensionarea pe caz de boală, presupune două aspecte complementare din punct de vedere psihologic. Pe de o parte, evaluarea psihologică se referă la condiția sau deficiența medicală și se bazează în mod obiectiv pe rezultatele testelor psihologice. Pe de altă parte, „baremele” medicale prevăd ca raportul psihologic să menționeze capacitatea funcțională, adică o cuantificare aproximativă a capacității de muncă aferente deficienței, care poate fi diferită de cea asociată cu diagnosticul de trimitere și înscrisă în ”baremele” medicale. Lucrarea a subliniat faptul că instrumentele psihologice alese pentru efectuarea evaluării psihologice ar trebui să surprindă o gamă largă de afecțiuni de sănătate mintală și nu ar trebui să se limiteze doar la scalele de evaluare a depresiei și anxietății către care pacientul a fost îndrumat. A fost arătat că îndeplinirea acestor două criterii se realizează doar prin aplicarea unor teste psihologice standardizate, care și-au dovedit utilitatea în timp, Minnesota Multiphasic Personality Inventory®-2 (MMPI®-2) și Mini-Mental State Examination, 2nd Edition® (MMSE-2®), și nu scalele de evaluare a depresiei și anxietății în vederea validării diagnosticului pentru care pacientul a fost îndrumat. Metoda folosită este cea a studiilor de caz comparative, în principal psihiatrice, dar și neurologice și oncologice. Astfel, MMPI-2 și MMSE-2, teste psihologice standardizate în România, au fost utilizate în evaluarea pacienților cu aceste tipuri de tulburări. Cele două instrumente alese în evaluarea capacității de muncă și a eligibilității pentru prestațiile de invaliditate s-au dovedit utile în identificarea suferinței mentale reale, a severității simptomelor și a tendinței de a exagera plângerile/resimțirea simptomelor. Rolul pe care MMPI-2 și MMSE-2 îl joacă în evaluările capacității de muncă este esențial și anume identificarea cu acuratețe a unei game largi de psihopatologie și deficiențe cognitive, nedetectate până la evaluare, iar bunăstarea pacientului ar trebui să aibă prioritate față de confirmarea sau respingerea trimiterii diagnostice.

Validation of the Romanian translation of Multidimensional Psychological Flexibility Inventory (MPFI) (Ștefan Marian, Iulia Crișan, Sergiu Varga, Andreea Isbășoiu, Mugur Ciumăgeanu)

MPFI este un instrument dezvoltat recent care măsoară flexibilitatea și inflexibilitatea psihologică, precum și componentele lor adaptative și dezadaptative bazate pe modelul Hexaflex al terapiei de acceptare și angajament (ACT). Evitarea experiențială ar putea avea un rol protector specific culturii, prezentând corelații negative cu inflexibilitatea și, în unele cazuri, corelații pozitive cu flexibilitatea și componentele acesteia. Particularitățile culturale ale evitării experiențiale necesită cercetări suplimentare și ar trebui luate în considerare de către practicienii în sănătate mintală atunci când lucrează cu clienții.

The Construction of a Composite Scale Measuring Psychological Rigidity - The Psychological Rigidity Questionnaire (Luisa Avram, Mugur Ciumăgeanu)

Noua tendință în psihometrie este construirea de scale compozite care sunt extrem de economice în comparație cu măsurătorile lungi și consumatoare de timp existente în literatura de specialitate până acum. În încercarea de a găsi cel mai scurt drum de măsurare a „inflexibilității/rigidității psihologice”, autorii au propus trei scale Likert (CFQ - Cognitive Fusion Questionnaire, AAQ-ll-7 - Acceptance and Action Questionnaire și AFQ8 - Avoidance and Fusion Questionnaire for Youth) să fie completate de un eșantion de subiecți non-clinici (N = 492). Analiza componentelor principale a identificat 17 itemi care măsoară același construct de bază, denumit „rigiditate psihologică”.

Comparison Between the Classification of Johnson, Mennicke and Kulkarni, and Straus of Violence/COntrol in Heterosexual Youth Intimate Partner Relationships (Francisco Gonzalez Espejito, Carmen Almendros Rodriguez, Ruben Garcia Sanchez, Paula Lijo Jimenez, Debora Godoy Izquierdo, Maria Jesus Lopez, Jose Manuel Martinez Garcia)

Johnson (1995, 2006, 2008) a distins patru tipuri de violență în partenerul intim: terorismul patriarhal sau intim, violența de cuplu comună sau situațională, rezistența violentă și controlul violent reciproc. Această tipologie se bazează pe gradul de control exercitat, din considerentul că, deși încercările de exercitare a controlului pe termen scurt sunt frecvente în relațiile umane, ceea ce caracterizează tipul de violență pe care societatea îl identifică drept violență de gen este un model de bază al controlului continuu al partenerului feminin în relații heterosexuale. În studiu au fost folosite trei instrumente (Revised Conflict Tactics Scales, CTS2, Straus et al., 1996; Psychological Maltreatment of Women Inventory, PMWI, Tolman, 1989; Coercion in Intimate Partner Relationships, CPR, Dutton et al., 2007), folosite în mod obișnuit în cercetările anterioare pentru a clasifica dinamica relațiilor violente/controlante, pentru a compara distribuțiile stabilite prin acele instrumente cu un eșantion de 345 de femei (vârsta medie 21,24; DT 3,8) studente dintr-o universitate spaniolă, care au raportat violență/control săvârșit și experimentat în relațiile lor actuale sau cele mai recente cu parteneri heterosexuali. Astfel pot fi îmbogățite cunoștințele despre strategiile de control coercitiv utilizate de adulți în relațiile heterosexuale și evaluarea lor adecvată, putând fi oferite clasificări adecvate care să ajute la informarea răspunsurilor juridice și clinice privind violența partenerului intim.

---

Prezentul interviu s-a desfășurat de la distanță, la finalul lunii Iulie 2022, la foarte mică vreme de la încheierea ECP17. A compilat Camelia Ionescu, M.A. Psychologist, Marketing Specialist @TestCentral. Dacă ai întrebări sau sugestii, îmi poți scrie aici. 

Articolul a fost actualizat ultima oară pe data de 15.07.2022