Acest articol este o continuare (parte a patra aici).
Utilizarea responsabilă a testelor este rezultatul unui efort comun între autori, editori și specialiștii care le aplică. Grupul European al Editorilor de Teste (ETPG) colaborează cu mii de utilizatori de teste la nivel internațional, iar în cadrul acestei lucrări sunt redate cele mai frecvente întrebări adresate de utilizatori despre instrumente în contextul clinic. ETPG își propune să ofere răspunsuri și să sugereze modalități de identificare a celui mai potrivit test pentru scopul tău. Diferite țări aplică ghiduri, reguli și politici profesionale, legale și științifice distincte pentru furnizarea și utilizarea testelor, de aceea acest document încearcă să descrie principii generale de orientare. Totuși, acestea ar trebui adaptate pentru a îndeplini cerințele recomandărilor și legislației locale.
ASPECTE SPECIFICE ȘI ETICE ÎN INTERPRETAREA REZULTATELOR
Cum procedez cu răspunsurile pozitive la itemii critici?
Verificați întotdeauna imaginea de ansamblu. Itemii critici au în principal un rol informativ cu privire la subiectele alese de persoana evaluată și nu indică neapărat severitatea ariei problematice semnalate. Aceștia nu pot fi interpretați valid dacă scalele-părinte corespunzătoare nu sunt ridicate. De exemplu, în cazul itemilor critici din cele mai recente versiuni MMPI, vă rugăm să consultați un manual interpretativ recunoscut pentru a vedea cum ar trebui interpretați aceștia.
Cum pot ști că testele și măsurătorile administrate, cotate și interpretate de un alt practician sunt sigure pentru a fi utilizate în continuarea planului de tratament?
Testele obiective sunt cele care fac posibilă standardizarea administrării, cotării și interpretării. Prin urmare, ne putem aștepta ca, dacă acest proces este realizat de doi profesioniști înalt calificați în manieră standardizată, aceștia să ajungă la interpretări comparabile ale scorurilor. Pe de altă parte, unele teste (testele proiective, de exemplu) sunt, în general, mai puțin standardizate în administrare, cotare și interpretare; prin urmare, rezultatele și concluziile celor doi profesioniști pot prezenta discrepanțe ușoare sau majore.
Cum pot impacta rezultatele unui test motivul trimiterii (referral question) sau ipotezele clinice?
Dacă rezultatele provin din teste obiective, iar administrarea-cotarea-interpretarea au fost standardizate și realizate de un profesionist competent și înalt calificat, ele pot fi considerate valide și fidele, putând prezenta un nivel ridicat de încredere. Astfel, ele pot influența sau modifica ipoteza clinică inițială sau motivele pentru care s-a cerut evaluarea.
În ce măsură se pot asocia rezultatele unui test cu problema curentă a clientului, cu diagnosticul, planul de tratament și prognosticul?
Acest lucru depinde de scopul testului, care este detaliat în mod specific în manualul aferent (dacă oferă un diagnostic, ajută la planificarea tratamentului și informează despre prognostic). Domeniul de aplicare al testului este crucial; de exemplu, dacă furnizează diagnosticul per se sau dacă rezultatele doar contribuie la formularea unui diagnostic. Testele au o valoare de „utilitate” clinică, în sensul în care sunt menite să ajute profesionistul să înțeleagă și să trateze clientul, pentru a-i îmbunătăți starea generală.
Ce ar trebui să fac atunci când rezultatele testelor contrastează cu evaluările anterioare sau concurente ale clientului?
Rezultatele neconcordante se pot datora multor factori. Cât timp a trecut între cele două sesiuni de testare? A fost standardizată administrarea-cotarea-interpretarea pentru toate testele? A fost clientul într-o stare similară, a fost la fel de motivat în ambele ocazii de testare? Sunt testele valide, licențiate legal, bine traduse sau adaptate? Măsoară ele constructe similare sau complet diferite? Există suficiente dovezi pentru o interpretare validă a scorurilor instrumentului ales sau a modului de utilizare etc.? Rezultatele neconcordante se pot datora, de asemenea, faptului că două teste sau scale măsoară, de fapt, constructe diferite, deși profesionistul crede că aceste constructe se suprapun sau sunt identice. De exemplu, când sunt măsurate cu baze de itemi formulate precis, se poate demonstra că anxietatea și frica sunt două constructe diferite, deși clinicianul poate crede că sunt identice și, prin urmare, ar trebui să aibă scoruri similare. O confuzie și mai subtilă apare atunci când vorbim despre corelații empirici ai anumitor scale. De exemplu, corelații depresiei subiective sunt diferiți de corelații care se referă la modul în care ceilalți percep subiectul ca fiind deprimat (diferența dintre percepția de sine și viziunea celorlalți).
Care sunt recomandările etice în situații de urgență sau critice (de ex., o potențială tentativă de suicid) când clinicianul trebuie să pună rezultatele testelor la dispoziția unei terțe părți pentru a preveni vătămarea, încălcând astfel intimitatea și confidențialitatea clientului?
Protecția intimității în evaluarea psihologică este un principiu de bază. Subiectul trebuie să își dea acordul (consimțământul informat) înainte de testare, pentru a-i permite clinicianului să dezvăluie (anumite) informații specifice rezultate din teste altor profesioniști. Confidențialitatea poate fi încălcată (în cazuri de urgență extremă) numai după o evaluare adecvată a riscului, pentru a preveni o vătămare și a asigura măsuri de protecție, limitând pe cât posibil dezvăluirea doar la informațiile esențiale, conform legislației naționale. Aspectele legale și legile locale (inclusiv regulamentele GDPR) trebuie luate în considerare atunci când vă confruntați cu o decizie care prioritizează siguranța în detrimentul autonomiei pacientului, iar aceste clauze ar trebui să fie incluse, de preferință, în acordul prealabil de testare menționat anterior.
Pot reflecta rezultatele unui test punctele forte, vulnerabilitățile, preferințele, personalitatea, stilul de coping și mediul cultural al unui client?
Testele oferă rezultate pe diferite scale, al căror conținut poate acoperi sau nu subiectele de mai sus. Dacă nu există scale relevante, specifice, vă rugăm să consultați manualul testului sau manualele interpretative pentru a afla cum puteți deduce punctele forte și vulnerabilitățile, abilitățile de coping, personalitatea etc. din rezultate. Dacă nu sunt oferite astfel de ghiduri, înseamnă că informațiile furnizate de test s-ar putea să nu fie relevante în aceste aspecte, motiv pentru care nu pot fi făcute presupuneri cu privire la ele.
Autori principali: Natasa Ko, Camelia Ionescu, sursa: https://www.etpg.org/publications/choosing-psychological-tests-use-health-settings/
Notă de transparență (Human Oversight): Publicat pe 03.11.2026. Documentarea și sinteza informațiilor au fost realizate de Camelia Ionescu, Psiholog Clinician și Psihoterapeut EFTe, Mkt Specialist @ TestCentral. În procesul de redactare a fost utilizat AI pentru traducere, conținutul final fiind validat și rafinat manual. Prelucrarea vizuală a fost realizată cu Canva.
