Acest articol este o continuare (parte a treia aici).
Utilizarea responsabilă a testelor este rezultatul unui efort comun între autori, editori și specialiștii care le aplică. Grupul European al Editorilor de Teste (ETPG) colaborează cu mii de utilizatori de teste la nivel internațional, iar în cadrul acestei lucrări sunt redate cele mai frecvente întrebări adresate de utilizatori despre instrumente în contextul clinic. ETPG își propune să ofere răspunsuri și să sugereze modalități de identificare a celui mai potrivit test pentru scopul tău. Diferite țări aplică ghiduri, reguli și politici profesionale, legale și științifice distincte pentru furnizarea și utilizarea testelor, de aceea acest document încearcă să descrie principii generale de orientare. Totuși, acestea ar trebui adaptate pentru a îndeplini cerințele recomandărilor și legislației locale.
ASPECTE PRIVIND UTILIZAREA TESTELOR ÎN LUCRUL CU CLIENȚII
Testele clinice necesită prea mult timp pentru a fi administrate – ce se poate face?
Majoritatea testelor urmăresc să colecteze cele mai valide date de evaluare în cel mai scurt timp și format posibil. Dacă în manualul testului nu este oferită o opțiune de administrare mai scurtă, reducerea lungimii testului sau a timpului de administrare în mod arbitrar nu este posibilă fără a compromite validitatea rezultatelor.
Cum pot monitoriza tratamentul/progresul în context clinic folosind instrumente psihometrice?
Se poate realiza o evaluare pre- și post-intervenție cu același instrument. Va trebui să acordați o atenție deosebită intervalului de timp recomandat între sesiunile de testare. Unele teste sunt inadecvate pentru a fi utilizate în acest mod, iar orice expunere la itemii testului va tinde să îi consolideze în memoria clientului, afectându-i răspunsurile ulterioare. Manualul testului ar trebui să ofere recomandări clare cu privire la aceste aspecte.
Ce dimensiuni ale personalității, măsurate prin teste, împiedică procesul terapeutic și ar trebui evaluate în prealabil?
Deși multe aspecte ale personalității pot afecta progresul terapeutic sau dezvoltarea personală, putem pune un accent mai mare pe motivația pentru schimbare, optimism sau, de exemplu, pe auto-eficacitate (credința că munca terapeutică comună va avea succes), printre altele.
Ce face ca un test să fie potrivit pentru conceptualizarea clinică (case formulation) în diferite abordări terapeutice?
Conceptualizarea cazului presupune sintetizarea informațiilor despre client, a motivelor trimiterii, a evenimentelor de viață importante și identificarea punctelor forte centrale, dar și a vulnerabilităților, pentru a fundamenta recomandările, diagnosticul și prognosticul. Unele abordări terapeutice exclud utilizarea testelor, dar instrumentele psihometrice de calitate pot aprofunda înțelegerea profesională a unui caz. Majoritatea testelor disponibile pentru mediul clinic pot fi utilizate cu succes în conceptualizarea cazului: orice abordare terapeutică poate beneficia de un punct de plecare obiectiv; orice client poate începe procesul de dezvoltare personală înțelegând modul în care este organizată în prezent lumea sa interioară.
Cum pot corobora cel mai bine descrierile clinice (diferite) utilizate de diverse teste?
Aceasta este responsabilitatea utilizatorilor de teste, care trebuie să se bazeze pe cunoștințele lor profesionale, utilizând diferite surse de informații, integrând diverse rezultate ale testelor, comparând datele din surse multiple și ajungând la concluzii rezonabile.
Utilizarea tot mai frecventă a rapoartelor interpretative generate pe calculator subliniază acest aspect. Utilizatorii trebuie să fie conștienți că nu trebuie să se bazeze exclusiv pe un astfel de raport automat, acesta fiind doar un material brut inițial pentru procesul interpretativ. Acest lucru nu implică, totuși, că trebuie să dețineți absolut toate cunoștințele de la început: puteți căuta și vă puteți baza pe literatura de specialitate și pe corpusul de cunoștințe științifice disponibile despre rezultate, precum și pe manualul testului sau alte ghiduri interpretative. Procesul necesită obiectivitate din partea clinicianului, raționament clinic și implică un nivel ridicat de responsabilitate.
Ce parte a rezultatelor o pot împărtăși cu clientul? Ce nivel de debriefing este permis?
Persoanele evaluate au dreptul de a primi informații despre scopul testării, utilizarea intenționată a scorurilor și despre rezultatele testului. Scorurile și interpretările ar trebui exprimate în termeni care pot fi înțeleși de client; în unele țări, utilizatorii sunt instruiți să NU împărtășească informații numerice (scoruri brute/standard), deoarece s-a dovedit că acestea sunt susceptibile de interpretări greșite. Testele clinice reprezintă o situație specifică – spre deosebire de, să zicem, testele utilizate în mediul organizațional (HR) pentru consiliere și dezvoltare – deoarece acestea sunt, de obicei, destinate exclusiv utilizării de către profesioniștii din domeniul sănătății. Rapoartele clinice scrise nu sunt, de regulă, înmânate clienților, deoarece citirea conținutului lor (fără asistență de specialitate) le-ar putea provoca prejudicii emoționale. Feedback-ul poate fi oferit verbal clientului într-o manieră atentă, pozitivă și de susținere. Ar trebui să verificați întotdeauna practicile și reglementările standard din țara dumneavoastră (ex. codul deontologic al Colegiului Psihologilor din România), din profesia și din instituția în care activați.
Testele au fost administrate și acestea sunt rezultatele. Ce pași ar trebui să urmez? Cum le integrez pe toate?
Există mai mulți factori care ar trebui luați în considerare înainte de a trece la interpretare: nu în ultimul rând tipurile de date tehnice ale testului pe care le-am evidențiat pe parcursul acestui document. Alte informații importante includ semnele de interes și motivație ale persoanei evaluate, efectele caracteristicilor individuale (de ex., variabile demografice, statut ocupațional, preferințe lingvistice) asupra rezultatelor testului. Este crucial să luați în calcul nivelul de implicare, motivația și efortul depus de persoana evaluată.
Acest lucru subliniază, parțial, importanța stabilirii și menținerii raportului (alianței de lucru) cu persoana evaluată. Dacă, în ciuda eforturilor dumneavoastră și din cauza stării persoanei evaluate, percepeți că aceasta nu se află în cea mai bună condiție mentală, emoțională sau de sănătate, evaluarea ar trebui amânată.
Majoritatea manualelor de teste conțin informații despre modul în care trebuie să se procedeze cu rezultatele. Cu toate acestea, ele nu acoperă absolut fiecare pas și detaliu, deoarece interpretarea clinică profesională poate depăși sfera strictă a manualului. Integrarea diverselor rezultate este, în principal, competența și expertiza psihologului.
Autori principali: Natasa Ko, Camelia Ionescu, sursa: https://www.etpg.org/publications/choosing-psychological-tests-use-health-settings/
Notă de transparență (Human Oversight): Publicat pe 03.10.2026. Documentarea și sinteza informațiilor au fost realizate de Camelia Ionescu, Psiholog Clinician și Psihoterapeut EFTe, Mkt Specialist @ TestCentral. În procesul de redactare a fost utilizat AI pentru traducere, conținutul final fiind validat și rafinat manual. Prelucrarea vizuală a fost realizată cu Canva.
